elaborare sf [At: DÎMBOVIȚA (1858), 2²/19 / Pl: ~rări / E: elabora] 1 (Rar; d. organe, organisme etc.) Secreție. 2 (Rar; d. organe, organisme etc.) Digerare. 3 Interpretare. 4 Formulare definitivă (printr-o muncă metodică și susținută) a unei idei, doctrine, a unui text de lege etc. Si: alcătuire, compunere, creație, întocmire, realizare, (înv) elaborat¹ (1), elaborație (3). 5 (Pex) Redactare. 6 Transpunere. 7 Pregătire. 8 Lucrare. 9 Efectuare a unor anumite modificări Si: elaborat¹ (9). 10-11 Efectuare a operațiilor necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor Si: elaborat¹ (10-11). 12-13 Ansamblu al operațiilor efectuate pentru (extragerea de metale sau pentru) obținerea unui aliaj.

ELABORARE, elaborări, s. f. Acțiunea de a elabora și rezultatul ei; formulare. Continuînd să dea ajutor pentru elaborarea invențiilor și raționalizării, cabinetul tehnic se preocupă permanent și de extinderea metodelor înaintate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2696. În elaborarea teoretică a problemelor perioadei de trecere de la capitalism la socialism, în condițiile specifice țării noastre, o deosebită însemnătate are activitatea științifică a catedrelor de științe sociale, publicarea de lecții, monografii, studii etc. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 362, 5/6. Eminescu dispunea, în momentul elaborării poetice, de materialul de limbă necesar. ROSETTI, S. L. 41.

ELABORARE s.f. Acțiunea de a elabora și rezultatul ei; formulare, lucrare. [< elabora].

elabora vt [At: NEGULICI / Pzi: ~rez, 3 (înv) elaboră / E: fr élaborer, lat elaborare] 1 (Rar; d. organe, organisme etc.; c.i. secreții) A secreta. 2 (Rar; d. organe, organisme etc.; c.i. alimente) A digera. 3 (Rar; pex; d. creier) A interpreta. 4 A da o formă definitivă unei idei, unei doctrine, unui text de lege etc. Si: a alcătui, a compune, a crea, a formula, a efectua, a întocmi, a realiza. 5 (Pex) A redacta. 6 A transpune. 7 A pregăti. 8 A lucra. 9 A face anumite modificări. 10-11 A efectua operațiile necesare pentru (extragerea de metale din minereuri sau pentru) obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor.

ELABORA, elaborez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la idei, doctrine, texte literare, juridice etc.) A da o formă definitivă pe baza unor elemente nesistematizate de mai înainte; a formula. V. crea, redacta. Statul sovietic a elaborat mărețele planuri cincinale. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2538. 2. A efectua operațiile necesare pentru obținerea industrială a unui aliaj.

ELABORA vb. I. tr. 1. A formula, a da o formă definitivă unei idei, unui text, unei opere etc.; a crea. 2. A prepara, a lucra; a face anumite modificări. [< fr. élaborer, it., lat. elaborare].

ELABORA vb. tr. 1. a crea, a redacta o operă, un text etc. 2. a efectua operațiile necesare pentru obținerea unui metal, a unui aliaj. (< fr. élaborer, lat. elaborare)

A ELABORA ~ez tranz. 1) (planuri, idei, texte, opere etc.) A face să ia ființă și să capete formă definitivă; a alcătui; a întocmi. 2) (legi, decrete) A pune în vigoare în mod oficial; a emite. 3) (aliaje, oțel) A obține ca urmare a efectuării unor operații speciale. /<fr. élaborer, lat. elaborare

elaborà v. 1. a face să sufere o transformare: stomacul elaborează alimentele; 2. fig. a prepara cu îngrijire: a elabora un proiect de lege.

*elaboréz v. tr. (lat. elabóro, -áre, a lucra, d. labor, muncă). Prepar un product pintr’o muncă ascunsă: stomahu elaborează alimentele. Fig. Elaborez un proĭect de lege, îl daŭ gata lucrat în întregime.

elaborare s. f., g.-d. art. elaborării; pl. elaborări

elaborare s. f., g.-d. art. elaborării; pl. elaborări

elaborare s. f., g.-d. art. elaborării; pl. elaborări

elabora (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. elaborez, 3 elaborează; conj. prez. 1 sg. să elaborez, 3 să elaboreze

elabora (a ~) vb., ind. prez. 3 elaborează

elabora vb., ind. prez. 1 sg. elaborez, 3 sg. și pl. elaborează

ELABORARE s. 1. v. creare. 2. v. redactare. 3. v. inventare. 4. v. emitere.

ELABORARE s. 1. alcătuire, compunere, creare, întocmire, realizare, redactare, scriere, scris, (înv.) izvodire, redacție, redijare. (~ unei opere literare.) 2. concepere, formulare, întocmire, redactare. (~ unei scrisori.) 3. concepere, creare, imaginare, inventare, născocire, plănuire, plăsmuire, proiectare, realizare, scornire, (înv. și pop.) izvodire. (~ unui nou sistem de...) 4. emitere, enunțare, expunere, formulare. (~ unei noi teorii asupra...)

ELABORA vb. 1. v. crea. 2. v. redacta. 3. v. inventa. 4. v. emite.

ELABORA vb. 1. a alcătui, a compune, a crea, a întocmi, a realiza, a redacta, a scrie, (înv.) a izvodi, a redija, a tocmi. (A ~ o operă valoroasă.) 2. a alcătui, a compune, a concepe, a face, a formula, a întocmi, a redacta. (Raportul a fost ~ de o comisie.) 3. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a face, a găsi, a gîndi, a imagina, a inventa, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (înv. și pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a închipui, (reg.) a tocmi, (înv.) a unelti, (fig.) a naște, a urzi, a zămisli. (A ~ un nou sistem de...) 4. a emite, a enunța, a expune, a formula. (A ~ noua lui teorie asupra...)