3 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

duplicáta sni [At: DN3 / E: lat duplicata] Duplicat (1).

DUPLICÁTA s.n. invar. Duplicatul unui act, al unei scrisori. [< lat. med. duplicata].

DUPLICÁTA s. n. inv. duplicatul unui act, al unei scrisori. (< lat. duplicata)

DUPLICÁT, duplicate, s. n. Al doilea exemplar al unui înscris emanat de la o persoană fizică sau juridică; copie. – Din germ. Duplikat.

duplicat2, ~ă a [At: ȘINCAI, HR. I, 274 / Pl: ~ați, ~e / E: duplica, lat duplicatum] (Înv) Dublat2 (1).

duplicat1 sn [At: HAMANGIU, C. C. 289 / V: (înv) sf, ~um / Pl: ~e / E: ger Duplikat] 1 Al doilea exemplar al unui act original Si: copie (1, 3). 2 (În industria alimentară) Căldare cu dublu fund, prin care circulă abur, servind la fierberea fructelor și a legumelor pentru preparare, conservare etc.

DUPLICÁT, duplicate, s. n. Al doilea exemplar al unui act, al unui document, eliberat de o autoritate; copie. – Din germ. Duplikat.

DUPLICÁT, duplicate, s. n. Al doilea exemplar al unui act sau document; copie. Duplicatul diplomei. Duplicatul facturii.

DUPLICÁT s.n. Al doilea exemplar dintr-un act; copie. [Var. duplicatum s.n. / cf. germ. Duplikat, lat. duplicatum].

DUPLICÁT s. n. al doilea exemplar al unui act; copie. (< germ. Duplikat)

DUPLICÁT ~e n. 1) v. A DUPLICA. 2) Exemplarul al doilea al unui document sau act. /<germ. Duplikat

duplicat n. dublu exemplar al unui act, al unei chitanțe.

* duplicát n., pl. e. Duplu exemplar al unuĭ act, al uneĭ chitanțe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

duplicát (du-pli-) s. n., pl. duplicáte

duplicát s. n. (sil. -pli-), pl. duplicáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DUPLICÁT s. copie. (Un ~ al diplomei.)

DUPLICAT s. copie. (Un ~ al diplomei.)

Intrare: duplicata
duplicata
invariabil (I1)
  • duplicata
Intrare: duplicat (adj.)
duplicat1 (adj.) adjectiv
  • silabație: du-pli-cat info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duplicat
  • duplicatul
  • duplicatu‑
  • duplica
  • duplicata
plural
  • duplicați
  • duplicații
  • duplicate
  • duplicatele
genitiv-dativ singular
  • duplicat
  • duplicatului
  • duplicate
  • duplicatei
plural
  • duplicați
  • duplicaților
  • duplicate
  • duplicatelor
vocativ singular
plural
Intrare: duplicat (s.n.)
duplicat2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: du-pli-cat info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duplicat
  • duplicatul
  • duplicatu‑
plural
  • duplicate
  • duplicatele
genitiv-dativ singular
  • duplicat
  • duplicatului
plural
  • duplicate
  • duplicatelor
vocativ singular
plural
duplicatum substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duplicatum
  • duplicatumul
  • duplicatumu‑
plural
  • duplicatumuri
  • duplicatumurile
genitiv-dativ singular
  • duplicatum
  • duplicatumului
plural
  • duplicatumuri
  • duplicatumurilor
vocativ singular
plural
duplicată
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

duplicat (s.n.) duplicatum duplicată

  • 1. Al doilea exemplar al unui înscris emanat de la o persoană fizică sau juridică.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: copie (s.f..) attach_file un exemplu
    exemple
    • Duplicatul diplomei. Duplicatul facturii.
      surse: DLRLC

etimologie: