3 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DULGHERÍT s. n. Dulgherie (1). – Dulgher + suf. -it.

DULGHERÍT s. n. Dulgherie (1). – Dulgher + suf. -it.

dulgherit1 sn [At: PAS, Z. I, 159 / Pl: (rar) ~uri / E: dulgher + -it] Dulgherie (1).

dulgherit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: dulgher + -it] (D. lemnăria unei case, a unei clădiri etc) Care este executat de dulgher.

DULGHERÍT s. n. Meseria dulgherului, dulgherie (1). Bunicul, la care Florea învățase dulgheritul, era nedumerit de ce s-a lăsat omul de un meșteșug și s-a apucat de altul. PAS, Z. I 159.

dulgherí vti [At: ȘIO I, 165 / Pzi: ~resc / E: dulgher] 1 A executa lemnăria unei case, a unei clădiri sau diverse alte construcții sau elemente de construcție din lemn. 2 (Fig) A lucra de mântuială, grosolan.

DULGHERÍ, dulgheresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face lucru de dulgher, a executa construcții de lemn. Cerbule, Cu oasele Mi-or dulgheri Casele; Cerbule, Cu pielea ta Mi-or înveli Căsuța. TEODORESCU, P. P. 62.

DULGHERÍ, dulgheresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A executa partea de lemn a unei construcții. – Din dulgher.

A DULGHERÍ ~ésc intranz. A practica ocupația de dulgher; a fi dulgher; a tâmplări. /Din dulgher

2) dulgherésc v. tr. (d. dulgher). Construĭesc, clădesc: a dulgheri o casă. Fig. Lucrez din topor, lucrez grosolan: statu pe care ni-l dulgherește civilizațiunea insultă (Aurel Popovici). V. intr. Fac pe dulgheru.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DULGHERIT s. dulgherie, lemnărie, (înv. și reg.) teslărie. (Se ocupă cu ~.)

Intrare: dulgherit (adj.)
dulgherit1 (adj.) substantiv neutru adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DLRM, DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dulgherit
  • dulgheritul
  • dulgheritu‑
  • dulgheri
  • dulgherita
plural
  • dulgheriți
  • dulgheriții
  • dulgherite
  • dulgheritele
genitiv-dativ singular
  • dulgherit
  • dulgheritului
  • dulgherite
  • dulgheritei
plural
  • dulgheriți
  • dulgheriților
  • dulgherite
  • dulgheritelor
vocativ singular
plural
Intrare: dulgherit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DLRM, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dulgherit
  • dulgheritul
  • dulgheritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • dulgherit
  • dulgheritului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: dulgheri
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dulgheri
  • dulgherire
  • dulgherit
  • dulgheritu‑
  • dulgherind
  • dulgherindu‑
singular plural
  • dulgherește
  • dulgheriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dulgheresc
(să)
  • dulgheresc
  • dulgheream
  • dulgherii
  • dulgherisem
a II-a (tu)
  • dulgherești
(să)
  • dulgherești
  • dulghereai
  • dulgheriși
  • dulgheriseși
a III-a (el, ea)
  • dulgherește
(să)
  • dulgherească
  • dulgherea
  • dulgheri
  • dulgherise
plural I (noi)
  • dulgherim
(să)
  • dulgherim
  • dulgheream
  • dulgherirăm
  • dulgheriserăm
  • dulgherisem
a II-a (voi)
  • dulgheriți
(să)
  • dulgheriți
  • dulghereați
  • dulgherirăți
  • dulgheriserăți
  • dulgheriseți
a III-a (ei, ele)
  • dulgheresc
(să)
  • dulgherească
  • dulghereau
  • dulgheri
  • dulgheriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dulgherit (s.n.)

  • 1. Dulgherie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dulgherie attach_file un exemplu
    exemple
    • Bunicul, la care Florea învățase dulgheritul, era nedumerit de ce s-a lăsat omul de un meșteșug și s-a apucat de altul. PAS, Z. I 159.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Dulgher + sufix -it.
    surse: DEX '09 DEX '98

dulgheri

  • 1. rar A face lucru de dulgher, a executa construcții de lemn.
    exemple
    • Cerbule, Cu oasele Mi-or dulgheri Casele; Cerbule, Cu pielea ta Mi-or înveli Căsuța. TEODORESCU, P. P. 62.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • dulgher
    surse: DLRM