dulgherie sf [At: POLIZU / Pl: ~ii / E: dulgher + -ie] 1 Meserie prin care se execută lemnăria unei case, a unei clădiri sau diverse alte construcții sau elemente de construcție din lemn Si: dulgherit¹. 2 Totalitate a lucrărilor executate de dulgher. 3 Atelier în care se execută lemnăria unei case, a unei clădiri sau diverse alte construcții sau elemente de construcție din lemn.

DULGHERIE, (3) dulgherii, s. f. 1. Meseria de dulgher; dulgherit. Se uită împregiurul lui, la casă, la șura cu războiul și cu sculele lui de dulgherie, la grădina cu pomi și la portița curții sale. SLAVICI, O. I 225. 2. Totalitatea lucrărilor executate de dulgheri. Dracu, să vede, m-o sfătuit ca să mă însărcinez eu cu dulgheria temniții de la noi. ALECSANDRI, T. 1545. 3. Atelier de dulgher.

DULGHERIE ~i f. 1) la sing. Meserie de dulgher; lemnărie; tâmplărie. 2) Atelier în care se prelucrează lemnul și se confecționează obiecte din lemn; tâmplărie. 3) colect. rar Obiecte facute de dulgher; lemnărie; tâmplărie. 4) la sing. rar Prelucrare a lemnului și confecționare a obiectelor din lemn; tâmplărie. [Art. dulgheria; G.-D. dulgheriei; Sil. -ri-e] /dulgher + suf. ~ie

dulgherie f. meseria dulgherului.

dulgheríe f. (d. dulgher). Meseria de dulgher.

dulgherie s. f., art. dulgheria, g.-d. art. dulgheriei; (ateliere) pl. dulgherii, art. dulgheriile (desp. -ri-i-)

dulgherie s. f., art. dulgheria, g.-d. art. dulgheriei; (ateliere) pl. dulgherii, art. dulgheriile

dulgherie s. f., art. dulgheria, g.-d. art. dulgheriei; (ateliere) pl. dulgherii, art. dulgheriile (sil. -ri-i-)

DULGHERIE s. dulgherit, lemnărie, (înv. și reg.) teslărie. (Se ocupă cu ~.)

DULGHERIE s. dulgherit, lemnărie, (înv. și reg.) teslărie. (Se ocupă cu ~.)