2 intrări

15 definiții

DRÓPIE, dropii, s. f. Pasăre mare de stepă cu penajul spatelui galben-ruginiu, pieptul și vârful aripilor albe, capul și gâtul sur, a cărei carne este comestibilă (Otis tarda). – Din bg. droplja.

DRÓPIE, dropii, s. f. Pasăre mare de stepă cu penajul spatelui galben-ruginiu, pieptul și vârful aripilor albe, capul și gâtul sur, a cărei carne este comestibilă (Otis tarda). – Din bg. droplja.

DRÓPIE, dropii, s. f. Pasăre sălbatică înaltă de peste un metru; trăiește la șes și e foarte căutată de vînători pentru carnea ei gustoasă (Otis tarda); drobiță. Dintr-o dată ne-am văzut aproape de dropii. Cu binoclul, am cunoscut cucoșul cel bătrîn, cu guleru-i de năgară. SADOVEANU, O. A. II 221. Am văzut cîrdurile de dropii, cutreierînd, cu pas măsurat și cu capul ațintit la pază, acele șesuri fără margine. ODOBESCU, S. III 14. ◊ (Metaforic) Iar peste șes – aprinsă dropie – Soarele roșu se-nalță, s-apropie. BENIUC, V. 110.

drópie (-pi-e) s. f., art. drópia (-pi-a), g.-d. art. drópiei; pl. drópii, art. drópiile (-pi-i-)

drópie s. f. (sil. -pi-e), art. drópia (sil. -pi-a), g.-d. art. drópiei; pl. drópii, art. drópiile (sil. -pi-i-)

drópie (drópii), s. f. – Pasăre mare de stepă cu carnea comestibilă. Bg., sb. droplja (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Cihac, II, 102; Conev 54; Skok 68; Petrovici, Dacor., X, 139). – Der. dropioi, s. m. (bărbătușul dropiei). Var. drop, indicată de Damé, este îndoielnică.

DRÓPIE ~i f. Pasăre de stepă de talie mare, cu gât lung, picioare puternice și cu penaj divers colorat. [Art. dropia; G.-D. dropiei; Sil. -pi-e] /<bulg. droplia

dropie f. pasăre de mărimea curcanului din ordinul picioroangelor (Otis tarda). [Serb. DROPLĬA].

drópie f. (sîrb. dropija, bg. dropia și droplia, rut. drófa, dróhva, pol. drop, dropia, rudă cu germ. trappe, dropie). O pasăre sălbatică din ordinu celor cu picioroange, ceva maĭ mare de cît curcanu (ótis ta'rda). V. spîrcacĭ.

DROPIE MÍCĂ s. v. spurcaci.

DROPIE PITÍCĂ s. v. spurcaci.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DROPÍE (‹ bg.) s. f. Pasăre de stepă, bună alergătoare, una dintre cele mai mari păsări din Europa (lungă de 85-115 cm), cu penajul spatelui galben-ruginiu, pântecele și pieptul albe, capul și gâtul sur-deschis (Otis tarda). Este ocrotită prin lege. D. mică = spurcaci.

DROPIE, (17 B IV 295); Drochie, I. (Isp V1), < subst.

dropie pitícă s. v. SPURCACI.

Intrare: dropie
dropie
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dropie dropia
plural dropii dropiile
genitiv-dativ singular dropii dropiei
plural dropii dropiilor
vocativ singular
plural
Intrare: Dropie
Dropie
nume propriu (I3)