2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DRESÁRE, dresări, s. f. Acțiunea de a dresa.V. dresa.

DRESÁRE, dresări, s. f. Acțiunea de a dresa.V. dresa.

dresare sf [At: BUL. OF. 1951, 315 / Pl: ~sări / E: dresa] 1 Inculcare a unor deprinderi animalelor Si: dresaj (1), dresat1 (1), dresură (1). 2 Învățare a unui animal să răspundă la anumite comenzi Si: dresaj (2), dresat1 (2), dresură (2). 3 Deprindere a unui animal să desfășoare o activitate utilitară Si: dresaj (3), dresat1 (3), dresură (3). 4 Instruire a unui animal în vederea spectacolelor de circ Si: dresaj (4), dresat1 (4), dresură (4). 5 (Prt) Deprindere a unei persoane să se supună unor cerințe ale superiorilor săi Si: dresat1 (5). 6 (Jur) Redactare a unui act oficial.

DRESÁRE2 s. f. Încheiere (a unui act oficial). Dresare de procese-verbale.

DRESÁRE1 s. f. Acțiunea de a dresa1. Vînătorii se ocupă cu dresarea cîinilor.

DRESÁRE s.f. Acțiunea de a dresa și rezultatul ei; dresaj, dresură. [< dresa].

DRESÁ, dresez, vb. I. Tranz. I. A învăța, a obișnui, a deprinde un animal să facă, la poruncă, anumite mișcări sau să îndeplinească anumite acțiuni. ♦ Fig. (Peior.) A învăța, a deprinde o persoană să se comporte într-un anumit fel, stabilit de mai înainte de alții. II. (Despre organe de stat sau reprezentanți ai acestor organe) A redacta, a încheia un act (oficial). – Din fr. dresser.

DRESÁ, dresez, vb. I. Tranz. I. A învăța, a obișnui, a deprinde un animal să facă, la poruncă, anumite mișcări sau să îndeplinească anumite acțiuni. ♦ Fig. (Peior.) A învăța, a deprinde o persoană să se comporte într-un anumit fel, stabilit de mai înainte de alții. II. (Despre organe de stat sau reprezentanți ai acestor organe) A redacta, a încheia un act (oficial). – Din fr. dresser.

dresa vt [At: I. IONESCU, P. 154 / Pzi: ~séz / E: fr dresser] 1 A-i inculca unui animal anumite deprinderi. 2 A învăța un animal să răspundă la anumite comenzi. 3 A deprinde un animal să desfășoare o activitate utilitară. 4 A instrui un animal în vederea spectacolelor de circ. 5 (Prt; d. oameni) A deprinde pe cineva să se supună unor cerințe ale superiorilor săi. 6 (Jur) A redacta un act oficial.

DRESÁ1, dresez, vb. I. Tranz. A învăța, a instrui, a deprinde un animal domestic sau sălbatic să facă, la poruncă, anumite mișcări. [Copilul] era acum un soi de rebel, care ținea piept copiilor din vecini... fumînd capete de țigări și dresîndu-l pe Modest [cîinele] să execute o sumă de acrobații de circ. C. PETRESCU, Î I 65. Un cîine englezesc al unui ofițer, cîine dresat la circ să servească pe stăpîn ca fecior în casă, face sluj ținînd două ghete-n gură. CARAGIALE, O. II 153. ♦ Fig. (Cu sens peiorativ; complementul este omul) A deprinde pe cineva să se comporte într-un anumit fel stabilit de mai înainte.

DRESÁ2, dresez, vb. I. Tranz. A redacta, a încheia (un act, mai ales oficial). A dresa un proces-verbal.Pe urmă, numai după ce a dresat acest bilanț de profit și pierdere, a ridicat iarăși foaia. C. PETRESCU, O. P. II 192. ◊ Refl. pas. Trebuie să răspunză la procesul-verbal ce i se dresează pentru întrebuințarea semnalului. CARAGIALE, O. II 271.

DRESÁ vb. I. tr. I. A învăța un animal să execute anumite figuri și mișcări. ♦ (Fig., peior.) A obișnui pe cineva să se poarte într-un anumit fel în diferite ocazii. II. A face, a alcătui, a încheia (un proces-verbal etc.). [< fr. dresser].

DRESÁ2 vb. tr. a întocmi un proces-verbal, un act oficial. (< fr. dresser)

DRESÁ1 vb. tr. 1. a învăța, a deprinde un animal să execute la comandă anumite figuri și mișcări. 2. (fig.; peior.) a obișnui pe cineva să se poarte într-un anumit fel în diferite ocazii. (< fr. dresser)

A DRESÁ2 ~éz tranz. (acte, procese verbale) A întocmi în scris. /<fr. dresser

A DRESÁ1 ~éz tranz. 1) (animale) A învăța să execute la poruncă, cu docilitate și regularitate, anumite figuri sau mișcări. 2) fig. (persoane) A deprinde să se compare într-un mod prestabilit. /<fr. dresser

dresà v. 1. a instrui, a forma pe un animal: a dresa un câine, un cal; 2. a așterne pe hârtie: a dresa un plan, un proces-verbal (= fr. dresser).

* dreséz v. tr. (fr. dresser, d. lat. pop. *drectiare, d. *drectus, îld. directus, drept, de unde s’a făcut dreicier, drecer, arbitrar scris dresser. V. adresez, drept). Redactez: a dresa un act. Instruesc, învăț un animal: a dresa un cîne.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dresáre s. f., g.-d. art. dresắrii; pl. dresắri

dresáre s. f., g.-d. art. dresării; pl. dresări

dresá (a ~) vb., ind. prez. 3 dreseáză

dresá vb., ind. prez. 1 sg. dreséz, 3 sg. și pl. dreseáză

arată toate definițiile

Intrare: dresare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dresare
  • dresarea
plural
  • dresări
  • dresările
genitiv-dativ singular
  • dresări
  • dresării
plural
  • dresări
  • dresărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dresa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dresa
  • dresare
  • dresat
  • dresatu‑
  • dresând
  • dresându‑
singular plural
  • dresea
  • dresați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dresez
(să)
  • dresez
  • dresam
  • dresai
  • dresasem
a II-a (tu)
  • dresezi
(să)
  • dresezi
  • dresai
  • dresași
  • dresaseși
a III-a (el, ea)
  • dresea
(să)
  • dreseze
  • dresa
  • dresă
  • dresase
plural I (noi)
  • dresăm
(să)
  • dresăm
  • dresam
  • dresarăm
  • dresaserăm
  • dresasem
a II-a (voi)
  • dresați
(să)
  • dresați
  • dresați
  • dresarăți
  • dresaserăți
  • dresaseți
a III-a (ei, ele)
  • dresea
(să)
  • dreseze
  • dresau
  • dresa
  • dresaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dresare

etimologie:

  • vezi dresa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

dresa

  • 1. A învăța, a obișnui, a deprinde un animal să facă, la poruncă, anumite mișcări sau să îndeplinească anumite acțiuni.
    exemple
    • [Copilul] era acum un soi de rebel, care ținea piept copiilor din vecini... fumînd capete de țigări și dresîndu-l pe Modest [câinele] să execute o sumă de acrobații de circ. C. PETRESCU, Î I 65.
      surse: DLRLC
    • Un cîine englezesc al unui ofițer, cîine dresat la circ să servească pe stăpîn ca fecior în casă, face sluj ținînd două ghete-n gură. CARAGIALE, O. II 153.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat peiorativ A învăța, a deprinde o persoană să se comporte într-un anumit fel, stabilit de mai înainte de alții.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. (Despre organe de stat sau reprezentanți ai acestor organe) A redacta, a încheia un act (oficial).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: redacta întocmi attach_file 3 exemple
    exemple
    • A dresa un proces-verbal.
      surse: DLRLC
    • Pe urmă, numai după ce a dresat acest bilanț de profit și pierdere, a ridicat iarăși foaia. C. PETRESCU, O. P. II 192.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Trebuie să răspunză la procesul-verbal ce i se dresează pentru întrebuințarea semnalului. CARAGIALE, O. II 271.
      surse: DLRLC

etimologie: