2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOTÁT, -Ă, dotați, -te, adj. Înzestrat cu calități (intelectuale sau artistice) deosebite. – V. dota.

DOTÁT, -Ă, dotați, -te, adj. Înzestrat cu calități (intelectuale sau artistice) deosebite. – V. dota.

dotat, ~ă a [At: MUREȘANU, I. 137/27 / Pl: ~ați, ~e / E: dota] 1 Înzestrat cu calități (fizice, intelectuale, artistice etc.) deosebite. 2 (Înv; d. o fată) Care primește la căsătorie o dotă. 3 (D. instituții) Utilat cu cele necesare desfășurării unei activități Si: înzestrat.

DOTÁT, -Ă, dotați, -te, adj. Înzestrat cu calități intelectuale, morale sau artistice. Copil dotat.

DOTÁT, -Ă adj. Înzestrat cu calități deosebite. [< dota].

DOTÁT, -Ă adj. înzestrat cu calități deosebite. (< dota)

* dotát, -ă adj. Înzestrat. Fig. Talentat.

DOTÁ, dotez, vb. I. Tranz. 1. A utila o instituție, o întreprindere etc. cu cele necesare desfășurării activității; a înzestra. 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității. 3. A da dotă unei fete. 4. Fig. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. – Din fr. doter, lat. dotare.

DOTÁ, dotez, vb. I. Tranz. 1. A utila o instituție, o întreprindere etc. cu cele necesare desfășurării activității; a înzestra. 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității. 3. A da dotă unei fete. 4. Fig. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. – Din fr. doter, lat. dotare.

dota vt [At: HELIADE, O. II, 365 / Pzi: ~téz / E: fr doter, lat dotare] 1 (C.i. persoane) A înzestra cu calități fizice, intelectuale psihice, native etc. care condiționează performanțe în diferite activități. 2 (C.i. o fată) A da dotă. 3 (C.i. o instituție, o întreprindere etc.) A utila cu cele necesare unei activități Si: a înzestra. 4 (Rar) A finanța o activitate.

DOTÁ, dotez, vb. I. Tranz. 1. A prevedea (o instituție, o întreprindere etc.) cu cele necesare; a înzestra. Noua fabrică va fi dotată cu instalații sanitare, de ventilație și de apă, din cele mai moderne. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2848. Ambițiosul secretar de redacție voia să-l doteze cu diferite rubrici noi. REBREANU, R. I 240. 2. Fig. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. Natura l-a dotat cu inteligență. 3. A da dotă unei fete cînd se mărită, a înzestra.

DOTÁ vb. I. tr. 1. A prevedea (o instituție etc.) cu cele necesare. 2. (Fig.) A înzestra cu calități intelectuale sau sufletești. 3. A da dotă unei fete la căsătoria ei. [Cf. fr. doter, lat. dotare].

DOTÁ vb. tr. 1. a utila (o instituție, o întreprindere etc.) cu cele necesare desfășurării activității. 2. (fig.) a înzestra cu calități intelectuale sau sufletești. 3. a da dotă unei fete la căsătoria ei. (< fr. doter, lat. dotare)

A DOTÁ ~éz tranz. 1) (întreprinderi, instituții, laboratoare) A asigura (cu ceva) pentru a funcționa normal; a înzestra. 2) (fete) A pune în posesia unei dote. 3) fig. A prevedea în mod firesc (cu anumite avantaje spirituale). /<fr. doter, lat. dotare

* dotéz v. tr. (lat. dotare). Înzestrez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dotá (a ~) vb., ind. prez. 3 doteáză

dotá vb., ind. prez. 1 sg. dotéz, 3 sg. și pl. doteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DOTÁT adj. 1. v. competent. 2. v. talentat.

DOTAT adj. bun, capabil, competent, destoinic, experimentat, încercat, înzestrat, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (înv. și pop.) harnic, (pop.) cercat, (înv.) ispitit, mîndru, practic, practicos, practisit, putincios. (Un inginer ~.)

DOTÁ vb. 1. a echipa, a înzestra, a prevedea, a utila, (înv.) a provedea. (A ~ o uzină cu cele necesare.) 2. a înzestra, (înv. și pop.) a dărui. (A ~ o fată de măritat.) 3. v. înzestra.

DOTA vb. 1. a echipa, a înzestra, a prevedea, a utila, (înv.) a provedea. (A ~ o uzină cu cele necesare.) 2. a înzestra, (înv. și pop.) a dărui. (A ~ o fată de măritat.) 3. a înzestra, (fig.) a împodobi. (Natura l-a ~ cu multe însușiri.)

Intrare: dotat
dotat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dotat
  • dotatul
  • dotatu‑
  • dota
  • dotata
plural
  • dotați
  • dotații
  • dotate
  • dotatele
genitiv-dativ singular
  • dotat
  • dotatului
  • dotate
  • dotatei
plural
  • dotați
  • dotaților
  • dotate
  • dotatelor
vocativ singular
plural
Intrare: dota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dota
  • dotare
  • dotat
  • dotatu‑
  • dotând
  • dotându‑
singular plural
  • dotea
  • dotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dotez
(să)
  • dotez
  • dotam
  • dotai
  • dotasem
a II-a (tu)
  • dotezi
(să)
  • dotezi
  • dotai
  • dotași
  • dotaseși
a III-a (el, ea)
  • dotea
(să)
  • doteze
  • dota
  • dotă
  • dotase
plural I (noi)
  • dotăm
(să)
  • dotăm
  • dotam
  • dotarăm
  • dotaserăm
  • dotasem
a II-a (voi)
  • dotați
(să)
  • dotați
  • dotați
  • dotarăți
  • dotaserăți
  • dotaseți
a III-a (ei, ele)
  • dotea
(să)
  • doteze
  • dotau
  • dota
  • dotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dotat

etimologie:

  • vezi dota
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

dota

  • 1. A utila o instituție, o întreprindere etc. cu cele necesare desfășurării activității.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: înzestra attach_file 2 exemple
    exemple
    • Noua fabrică va fi dotată cu instalații sanitare, de ventilație și de apă, din cele mai moderne. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2848.
      surse: DLRLC
    • Ambițiosul secretar de redacție voia să-l doteze cu diferite rubrici noi. REBREANU, R. I 240.
      surse: DLRLC
  • 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 3. A da dotă unei fete.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 4. figurat A înzestra cu calități intelectuale, sufletești.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Natura l-a dotat cu inteligență.
      surse: DLRLC

etimologie: