5 definiții pentru doftoroaie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOFTOROÁIE, doftoroaie, s. f. (Pop.) 1. Femeie (bătrână) care vindecă bolile cu mijloace empirice. 2. Soție de doctor (1); femeie care practică medicina. – Doftor + suf. -oaie.

DOFTOROÁIE, doftoroaie, s. f. (Pop.) 1. Femeie (bătrână) care vindecă bolile cu mijloace empirice. 2. Soție de doctor (1); femeie care practică medicina. – Doftor + suf. -oaie.

doftoroáie sf [At: DEX / Pl: ~ / E: doftor + -oaie] (Pop) 1 Femeie (bătrână) care vindecă bolile cu mijloace empirice. 2 Soție de doctor (1). 3 (Rar) Femeie care practică medicina.

DOFTOROÁIE, doftoroaie, s. f. 1. Femeie, de obicei bătrînă, care practică medicina empirică (adesea bazată pe vrăji și descîntece). Baba doftoroaie intră cu oblojelile ei întinse pe pînze albe și se apropie, pășind mărunt. SADOVEANU, O. I 89. Doftoroaia l-a frecat cu oțet de trandafir pe tîmple; bolnavul a deschis ochii. CARAGIALE, O. II 353. Oameni buni! se vede că omul cel din car e bolnav, sărmanul, și-l duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. CREANGĂ, P. 330. 2. (Rar) Soție de doctor. Cum n-aș vrea să fiu doftoroaie, monsiu Franț! ALECSANDRI, T. I 34.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

doftoroáie (pop.) s. f., art. doftoroáia, g.-d. art. doftoroáiei; pl. doftoroáie

doftoroáie s. f. (sil. -roa-ie), art. doftoroáia, g.-d. art. doftoroáiei; pl. doftoroáie

Intrare: doftoroaie
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • doftoroaie
  • doftoroaia
plural
  • doftoroaie
  • doftoroaiele
genitiv-dativ singular
  • doftoroaie
  • doftoroaiei
plural
  • doftoroaie
  • doftoroaielor
vocativ singular
  • doftoroaie
  • doftoroaio
plural
  • doftoroaielor

doftoroaie popular

  • 1. Femeie (bătrână) care vindecă bolile cu mijloace empirice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Baba doftoroaie intră cu oblojelile ei întinse pe pînze albe și se apropie, pășind mărunt. SADOVEANU, O. I 89.
      surse: DLRLC
    • Doftoroaia l-a frecat cu oțet de trandafir pe tîmple; bolnavul a deschis ochii. CARAGIALE, O. II 353.
      surse: DLRLC
    • Oameni buni! se vede că omul cel din car e bolnav, sărmanul, și-l duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. CREANGĂ, P. 330.
      surse: DLRLC
  • 2. Soție de doctor; femeie care practică medicina.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Cum n-aș vrea să fiu doftoroaie, monsiu Franț! ALECSANDRI, T. I 34.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Doftor + sufix -oaie.
    surse: DEX '98 DEX '09