2 intrări
34 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (8)
- relaționale (5)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIZOLVARE, dizolvări, s. f. Acțiunea de a (se) dizolva și rezultatul ei. – V. dizolva.
DIZOLVARE, dizolvări, s. f. Acțiunea de a (se) dizolva și rezultatul ei. – V. dizolva.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dizolvare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (îvr) ~vire / S și: diso~ / Pl: ~vări / E: dizolva] 1 Dispersare a unei substanțe solide, lichide sau gazoase în altă substanță (lichidă) Si: descompunere, (rar) dizolvație, solvire. 2 Separare a persoanelor care formau o organizație, o asociație, o societate, o adunare etc. Si: anulare, desfacere, desființare. 3 (Spc; îs) ~a Parlamentului Încheiere a activității unei adunări legislative și convocarea de alegeri anticipate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIZOLVARE, dizolvări, s. f. Acțiunea de a dizolva. 1. (Chim.) Dispersarea moleculară a unei substanțe în altă substanță. Dizolvarea grăsimilor se face cu ușurință în cloroform. ◊ Căldură de dizolvare = căldură degajată în timpul dizolvării unui corp. 2. Desființare, încetare de a mai funcționa (a unei societăți, a unei adunări, a unui corp constituit).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIZOLVARE s.f. Acțiunea de a (se) dizolva și rezultatul ei; disoluție. ♦ (Jur.) Încetare a existenței unei organizații ca persoană juridică. [< dizolva].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dizolvare f. 1. separarea părților unui corp ce se descompune; 2. separarea persoanelor ce formau o societate, un corp politic.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIZOLVA, dizolv, vb. I. Tranz. 1. A face ca o substanță solidă, lichidă sau gazoasă să se disperseze în altă substanță (lichidă), spre a forma împreună o soluție. ◊ Refl. Zahărul se dizolvă în apă. 2. A desființa ca persoană juridică o organizație, o asociație, o societate, o adunare etc. – Din lat. dissolvere. Cf. it. dissolvere.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIZOLVA, dizolv, vb. I. Tranz. 1. A face ca o substanță solidă, lichidă sau gazoasă să se disperseze în altă substanță (lichidă), spre a forma împreună o soluție. ◊ Refl. Zahărul se dizolvă în apă. 2. A desființa ca persoană juridică o organizație, o asociație, o societate, o adunare etc. – Din lat. dissolvere. Cf. it. dissolvere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disolva v vz dizolva
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dizolva vtr [At: SĂULESCU, HR. II, 331/2 / V: (îvr) ~vi / S și: diso~ / Pzi: dizolv / E: lat dissolvere] 1-2 (D. o organizație, o asociație, o societate, o adunare etc.) A (se) desființa ca persoană juridică Si: a (se) anula. 3-4 (Spc; d. parlament sau o altă adunare legislativă) A-și încheia sau a face să-și încheie activitatea legislativă convocând alegeri anticipate. 5-6 (D. o substanță solidă, lichidă sau gazoasă) A (se) dispersa în altă substanță (lichidă), spre a forma împreună o soluție Si: a (se) descompune, (rar) a solvi, (fam) a (se) topi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dizolvi vt vz dizolva
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dizolvire sf vz dizolvare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIZOLVA, dizolv, vb. I. Tranz. 1. A dispersa molecular o substanță solidă, lichidă sau gazoasă în altă substanță (adesea lichidă) obținîndu-se astfel o soluție. Tinctura de iod se prepară dizolvînd iodul în alcool. ◊ Refl. Sulfatul de magneziu se dizolvă în apă. 2. (Cu privire la o societate, la o adunare etc.) A face să-și înceteze activitatea, să nu mai funcționeze. Să dizolvăm Camera. ALECSANDRI, T. 1735.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIZOLVA vb. I. tr., refl. 1. (Despre un corp, o substanță) A (se) amesteca, topi într-un lichid sau într-un gaz, obținînd(u-se) o soluție omogenă, a (se) dispersa într-un lichid sau într-un gaz. 2. (Despre o societate, o adunare etc.) A (se) desființa, a-și înceta activitatea. [P.i. dizolv. / < lat., it. dissolvere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIZOLVA vb. I. tr., refl. 1. (despre un corp, o substanță) a (se) dispersa într-un lichid, într-un gaz, obținând(u-se) o soluție omogenă. 2. (despre o societate, o adunare etc.) a (se) desființa, a-și înceta activitatea. II. refl. (fig.) a înceta să mai existe; a dispărea. (< lat., it. dissolvere)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE DIZOLVA se dizolvă intranz. (despre substanțe) A se dispersa într-o substanță lichidă, formându-se o soluție omogenă. /<lat. dissolvere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A DIZOLVA dizolv tranz. 1) A face să se dizolve. 2) A face să înceteze existența; a desființa. /<lat. dissolvere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dizolvà v. 1. a separa părțile unui corp, a-l descompune: apa dizolvă sarea; 2. a face să înceteze de a exista prin risipirea părților: a dizolva o adunare; 3. a desființa: a dizolva o căsătorie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* disólv, a -á v. tr. (lat. dis-sólvere -solútum, fr. dis-soudre, -solvant. V. absolv, rezolv. – Se conjugă ca absolv). Chim. Descompun pătrund, separ moleculele unuĭ: apa disolvă zaharu, dar nu și unt-de-lemnu. Risipesc, împrăștiĭ: a disolva un parlament. Rup, anulez: a disolva o căsătorie. Stric, conrup: a disolva obiceĭurile. – Fals dizolv.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* disolváre f., pl. ărĭ. Disoluțiune, acțiunea de a disolva: disolvarea parlamentuluĭ. – Fals. diz-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dizolvare s. f., g.-d. art. dizolvării; pl. dizolvări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dizolvare s. f., g.-d. art. dizolvării; pl. dizolvări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dizolvare s. f., g.-d. art. dizolvării; pl. dizolvări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dizolva (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dizolv, 3 dizolvă, conj. prez. 1 sg. să dizolv, 3 să dizolve
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dizolva (a ~) vb., ind. prez. 3 dizolvă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dizolva vb., ind. prez. 1 sg. dizolv, 3 sg. și pl. dizolvă; conj. prez. 3 sg. și pl. dizolve
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dizolva
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
disolv, -solvă 3.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DIZOLVARE s. 1. solvire, topire, topit. (~ zahărului în apă.) 2. v. solvatare. 3. desființare. (~ unei organizații.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DIZOLVARE s. 1. solvire, topire, topit. (~ zahărului în apă.) 2. desființare. (~ unei organizații.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIZOLVA vb. v. dispărea, pieri.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DIZOLVA vb. 1. a solvi, a topi. (A ~ zahărul în apă.) 2. a desființa. (A ~ o organizație.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DIZOLVA vb. 1. a solvi, a topi. (A ~ zahărul în apă.) 2. a desființa. (A ~ o organizație.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
dizolvare, (engl.= dissolution) (petrogr.), proces diagenetic de solubilizare a compușilor minerali ce alcă-tuiesc o rocă. Prin d., în roci apar goluri de diverse dimensiuni și forme care, în final, contribuie la creșterea porozității acesteia. În masivele calcaroase, prin dizolvarea carbonaților se formează morfologia carstică.
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DIZOLVÁRE (< dizolva) s. f. 1. Proces de dispersare moleculară a unei substanțe solide, lichide sau gazoase în altă substanță (de obicei lichidă) cu formarea unei soluții. 2. (EC.) Pierderea valabilității autorizației de funcționare a unor corporații la ordinul procuraturii, prin decizia acționarilor sau prin transformare. 3. (Dr.) Mod tipic de încetare a unei persoane juridice de tip asociativ. Intervine de plin drept atunci când a expirat termenul pentru care persoana juridică a fost constituită, când scopul pentru care a fost constituită este realizat, sau, dimpotrivă, devine imposibil de atins și când numărul membrilor scade sub minimul prevăzut de lege.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
dizolva, dizolv I v. t. a ucide. II v. r. a dispărea, a se ascunde.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT1) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dizolvare, dizolvărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) dizolva și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: disoluție
- 1.1. Dispersarea moleculară a unei substanțe în altă substanță. DLRLC
- Dizolvarea grăsimilor se face cu ușurință în cloroform. DLRLC
- 1.1.1. Căldură de dizolvare = căldură degajată în timpul dizolvării unui corp. DLRLC
-
- 1.2. Desființare, încetare de a mai funcționa (a unei societăți, a unei adunări, a unui corp constituit). DLRLC DNsinonime: desființare
-
etimologie:
- dizolva DEX '09 DEX '98 DN
dizolva, dizolvverb
- 1. A face ca o substanță solidă, lichidă sau gazoasă să se disperseze în altă substanță (lichidă), spre a forma împreună o soluție. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Tinctura de iod se prepară dizolvând iodul în alcool. DLRLC
- Zahărul se dizolvă în apă. DEX '09 DEX '98
- Sulfatul de magneziu se dizolvă în apă. DLRLC
-
- 2. A desființa ca persoană juridică o organizație, o asociație, o societate, o adunare etc. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: desființa
- Să dizolvăm Camera. ALECSANDRI, T. 1735. DLRLC
- diferențiere (Cu privire la o societate, la o adunare etc.) A face să-și înceteze activitatea, să nu mai funcționeze. DLRLC
-
etimologie:
- dissolvere DEX '09 DEX '98 DN