2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISTILÁRE, distilări, s. f. Acțiunea de a distila.V. distila.

DISTILÁRE, distilări, s. f. Acțiunea de a distila.V. distila.

distilare sf [At: POLIZU / V: (înv) des~ / Pl: ~lări / E: distila] 1 Vaporizare (parțială) a unui lichid prin fierbere și condensare a vaporilor astfel obținuți (pentru a separa un component lichid de impurități nevolatile sau pentru a concentra componenta mai volatilă din amestecul inițial) Si: distilat1 (1), distilație. 2 Operație de vaporizare a lichidelor conținute în unele materii solide sau rezultate din descompunerea termică a acestora.

DISTILÁRE, distilări, s. f. Acțiunea de a distila. Distilarea petrolului prin încălzire în cazane închise.

DISTILÁRE s.f. Acțiunea de a distila și rezultatul ei; distilație. [< distila].

DISTILÁRE s. f. 1. trecere a unui lichid în stare de vapori prin fierbere, urmată de condensarea acestora, în scopul separării lichidului condensat de reziduuri. 2. vaporizare a lichidelor în unele materii solide sau rezultate din descompunerea termică a acestora. (< distila)

DISTILÁ, distilez, vb. I. Tranz. A trece un lichid în stare de vapori prin fierbere și a condensa vaporii astfel obținuți (pentru a separa un component lichid). – Din fr. distiller, lat. distillare.

DISTILÁ, distilez, vb. I. Tranz. A trece un lichid în stare de vapori prin fierbere și a condensa vaporii astfel obținuți (pentru a separa un component lichid). – Din fr. distiller, lat. distillare.

distila vt [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) des~ / Pzi: ~léz / E: fr distiller, lat distillare] (C.i. lichide) A trece în stare de vapori prin fierbere și a condensa vaporii astfel obținuți (pentru a separa un component lichid de impurități nevolatile sau pentru a concentra componenta mai volatilă din amestecul inițial) Si: (îvr) a lambrica.

DISTILÁ, distilez, vb. I. Tranz. A separa un lichid de corpurile nevolatile pe care le conține, transformîndu-l în vapori, care apoi se condensează și se colectează; a separa unul cîte unul dintr-un amestec lichid diverșii lui componenți, supunînd lichidul la temperaturi diferite, pentru a colecta treptat vaporii fiecărui component.

DISTILÁ vb. I. tr. A transforma în vapori un lichid și a-l condensa după aceea pentru a separa astfel din el corpurile nevolatile pe care le conține. [P.i. -lez, 3,6 -lează. / < fr. distiller, it. distillare].

DISTILÁ vb. tr. a efectua o distilare. (< fr. distiller, lat. distillare)

A DISTILÁ ~éz tranz. (lichide) A curăța de substanțe străine prin evaporare și condensare succesivă. /

distilà v. 1. a separa prin mijlocul căldurei părțile volatile ale unei substanțe: alcoolul se obține distilând vinul, grânele etc.; 2. a face să curgă încet: bradul distilează terebentina; 3. fig. a răspândi: a distila otravă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

distiláre s. f., g.-d. art. distilắrii; pl. distilắri

distiláre s. f., g.-d. art. distilării; pl. distilări

distilá (a ~) vb., ind. prez. 3 distileáză

distilá vb., ind. prez. 1 sg. distiléz, 3 sg. și pl. distileáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DISTILÁRE s. (CHIM.) distilație, (înv.) spiritualizare, spiritualizație. (~ alcoolului.)

DISTILARE s. (înv.) spiritualizare, spiritualizație. (~ alcoolului.)

arată toate definițiile

Intrare: distilare
distilare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • distilare
  • distilarea
plural
  • distilări
  • distilările
genitiv-dativ singular
  • distilări
  • distilării
plural
  • distilări
  • distilărilor
vocativ singular
plural
Intrare: distila
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • distila
  • distilare
  • distilat
  • distilatu‑
  • distilând
  • distilându‑
singular plural
  • distilea
  • distilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • distilez
(să)
  • distilez
  • distilam
  • distilai
  • distilasem
a II-a (tu)
  • distilezi
(să)
  • distilezi
  • distilai
  • distilași
  • distilaseși
a III-a (el, ea)
  • distilea
(să)
  • distileze
  • distila
  • distilă
  • distilase
plural I (noi)
  • distilăm
(să)
  • distilăm
  • distilam
  • distilarăm
  • distilaserăm
  • distilasem
a II-a (voi)
  • distilați
(să)
  • distilați
  • distilați
  • distilarăți
  • distilaserăți
  • distilaseți
a III-a (ei, ele)
  • distilea
(să)
  • distileze
  • distilau
  • distila
  • distilaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

distilare

etimologie:

  • vezi distila
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

distila

  • 1. A trece un lichid în stare de vapori prin fierbere și a condensa vaporii astfel obținuți (pentru a separa un component lichid).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: spiritualiza

etimologie: