opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISEMINAT, -Ă, diseminați, -te, adj. Răspândit; împrăștiat (în toate părțile), risipit. – V. disemina.

DISEMINAT, -Ă, diseminați, -te, adj. (Livr.) Răspândit; împrăștiat (în toate părțile), risipit. – V. disemina.

DISEMINA, diseminez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) împrăștia (în toate părțile), a (se) risipi. – Din diseminare (derivat regresiv).

DISEMINA, diseminez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) împrăștia (în toate părțile), a (se) risipi. – Din diseminare (derivat regresiv).

disemina [At: COSTINESCU / Pzi: ~nez / E: fr disséminer, lat disseminare] 1-2 vtr A (se) împrăștia (în toate părțile) Si: a (se) risipi. 3 vt (Spc; subiectul este vântul) A împrăștia semințe.

DISEMINA vb. I. tr. A răspîndi, a împrăștia încoace și încolo, a risipi. [P.i. -nez. / < fr. disséminer, lat. disseminare].

DISEMINA vb. tr. a răspândi, a împrăștia. (< fr. disséminer, lat. disseminare)

* diseminéz v. tr. (lat. dis-sémino, -áre. V. semăn 1). Presar, împrăștiĭ, răspândesc pe icĭ pe colo: a disemina posturile de frontieră.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

diseminat adj. m., pl. diseminați; f. sg. diseminată, pl. diseminate

disemina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. diseminez, 3 diseminează; conj. prez. 1 sg. să diseminez, 3 să disemineze

disemina (a ~) vb., ind. prez. 3 diseminează

disemina vb., ind. prez. 1 sg. diseminez, 3 sg. și pl. diseminează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DISEMINA vb. v. împrăștia, propaga, răspândi.

Intrare: diseminat
diseminat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diseminat
  • diseminatul
  • diseminatu‑
  • diseminată
  • diseminata
plural
  • diseminați
  • diseminații
  • diseminate
  • diseminatele
genitiv-dativ singular
  • diseminat
  • diseminatului
  • diseminate
  • diseminatei
plural
  • diseminați
  • diseminaților
  • diseminate
  • diseminatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: disemina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • disemina
  • diseminare
  • diseminat
  • diseminatu‑
  • diseminând
  • diseminându‑
 singular plural
  • diseminează
  • diseminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • diseminez
 (să)
  • diseminez
  • diseminam
  • diseminai
  • diseminasem
a II-a (tu)
  • diseminezi
 (să)
  • diseminezi
  • diseminai
  • diseminași
  • diseminaseși
a III-a (el, ea)
  • diseminează
 (să)
  • disemineze
  • disemina
  • disemină
  • diseminase
plural I (noi)
  • diseminăm
 (să)
  • diseminăm
  • diseminam
  • diseminarăm
  • diseminaserăm
  • diseminasem
a II-a (voi)
  • diseminați
 (să)
  • diseminați
  • diseminați
  • diseminarăți
  • diseminaserăți
  • diseminaseți
a III-a (ei, ele)
  • diseminează
 (să)
  • disemineze
  • diseminau
  • diseminară
  • diseminaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

diseminat, diseminatăadjectiv

etimologie:
  • vezi disemina DEX '98 DEX '09

disemina, diseminezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.