2 intrări

15 definiții

discútă sf [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~te / E: drr discuta] (Îvr) 1 Dezbatere. 2 Ceartă.

discutá [At: NEGULICI / Pzi: discút, (înv) discutéz / E: fr discuter] 1 vt (C. i. lucrări, probleme, proiecte, legi etc.) A analiza și a dezbate în cadrul unui grup, al unui congres, al unui colectiv etc. pentru a rezolva o problemă, o situație, stabilind măsurile care trebuie adoptate. 2 vi (Adesea cu determinări introduse de prepozițiile „asupra”, „cu”) A vorbi cu cineva despre o anumită chestiune Si: a conversa, (înv) a discura, a discurirui. 3 vrr (Reg) A se certa.

DISCUTÁ, discút, vb. I. 1. Intranz. A vorbi, a sta de vorbă cu cineva despre ceva; a conversa. 2. Tranz. A analiza, a examina o lucrare, un proiect, o lege etc. în cadrul unui grup sau al unui colectiv. – Din fr. discuter.

DISCUTÁ, discút, vb. I. 1. Intranz. A vorbi, a sta de vorbă cu cineva despre ceva; a conversa. 2. Tranz. A analiza, a examina o lucrare, un proiect, o lege etc. în cadrul unui grup sau al unui colectiv de muncă. – Din fr. discuter.

DISCUTÁ, discút, vb. I. 1. Intranz. (Întrebuințat de obicei cu determinări introduse prin prep. «despre», mai rar «asupra») A vorbi, a sta de vorbă cu cineva, a schimba vederi (asupra unei chestiuni); a conversa. Mă legasem cu cîțiva școlari inteligenți și discutam cu ei ceasuri întregi. GALACTION, O. I 14. Discutăm despre mantăile care vor sosi mîine, despre mizerie, despre război. SAHIA, N. 116. Discuta asupra florilor ca un cunoscător. NEGRUZZI, S. I 111. ◊ Tranz. Ce-ați discutat voi între voi, asta vreau să aflu. SAHIA, N. 78. 2. Tranz. (Cu privire la o lucrare, un proiect, o lege etc.) A analiza, a dezbate, de obicei în cadrul unui grup sau al unui colectiv de muncă, cu scopul de a soluționa problemele ivite prin schimb de păreri. V. delibera. A discuta un statut. A discuta un plan de muncă.Proiectul [noului program al Partidului Comunist din Suedia] a fost aprobat la plenara din decembrie a Comitetului Central al partidului și urmează să fie discutat în organizațiile de partid, în rîndurile muncitorilor, țăranilor, funcționarilor, intelectualilor, femeilor și tineretului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2574. 3. Intranz. A vorbi cu cineva în contradictoriu (și cu pasiune) despre o chestiune. V. disputa. Costea gîndi cu milă: nu are curaj să discute. C. PETRESCU, C. V. 94. ◊ Tranz. Discuta ceva foarte aprins. C. PETRESCU, Î. II 147.

discutá (a ~) vb., ind. prez. 3 discútă

discutá vb., ind. prez. 1 sg. discút, 3 sg. și pl. discútă, imperf. 3 sg. discutá; conj. prez. 3 sg. și pl. discúte

DISCUTÁ vb. 1. a conversa, a dialoga, a vorbi, (livr.) a se întreține, (rar) a convorbi, (pop. și fam.) a (se) sfătui, (înv. și reg.) a băsădi, (reg.) a povesti, (Ban.) a turvini, (înv.) a vorovi. (Au ~ despre toate.) 2. v. chibzui. 3. v. dezbate.

DISCUTÁ vb. I. tr., intr. 1. A vorbi, a dezbate (asupra unei chestiuni etc.); a conversa; a analiza. 2. A vorbi în contradictoriu cu cineva. [P.i. discút. / < fr. discuter, cf. lat. discutere].

DISCUTÁ vb. I. intr. a sta de vorbă; a conversa. II. tr. a analiza, a dezbate. (< fr. discuter)

A DISCUTÁ discút 1. intranz. 1) A purta o discuție; a sta de vorbă; a disputa; a conversa. 2) A vorbi în contradictoriu; a disputa. 2. tranz. (lucrări, proiecte, probleme etc.) A analiza într-un colectiv, printr-un schimb de păreri, în vederea luării unei hotărâri. /<fr. discuter

discutà v. a cerceta o desbatere, o chestiune, a considera pro și contra.

* discút, a -á v. tr. (fr. discuter, d. lat. discútere. V. discusiune). Deliberez, dezbat o chestiune: deputațiĭ aŭ discutat legea (saŭ despre lege).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DISCUTÁ vb. 1. a conversa, a dialoga, a vorbi, (livr.) a se întrețíne, (rar) a convorbi, (pop. și fam.) a sfătui, (înv. și reg.) a băsădi, (reg.) a povesti, (Ban.) a turvini, (înv.) a vorovi. (Au ~ despre toate.) 2. a chibzui, a delibera, a dezbate, (livr.) a pertracta. (Să stăm și să ~ cu atenție ce trebuie să facem.) 3. a dezbate, a trata, (înv.) a tratarisi. (Ce subiect ~ în cartea ta?)

DE GUSTIBUS (ET COLORIBUS) NON DISPUTANDUM (lat.) despre gusturi (și culori) nu se discută – Adagiu scolastic. S-a răspândit ca o justificare a libertății de a avea preferințe personale în domeniul nedemonstrabilului.

Intrare: discuta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) discuta discutare discutat discutând singular plural
discu discutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) discut (să) discut discutam discutai discutasem
a II-a (tu) discuți (să) discuți discutai discutași discutaseși
a III-a (el, ea) discu (să) discute discuta discută discutase
plural I (noi) discutăm (să) discutăm discutam discutarăm discutaserăm, discutasem*
a II-a (voi) discutați (să) discutați discutați discutarăți discutaserăți, discutaseți*
a III-a (ei, ele) discu (să) discute discutau discuta discutaseră
Intrare: discută
discută
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)