14 definiții pentru difuz

difúz, ~ă a [At: MARIN, PR. I, 17/15 / S și: difus / Pl: ~i, ~e, (înv) ~uși am / E: fr diffus, lat diffusus] 1 (D. lumină) Care este răspândit în toate părțile sau în diverse părți Si: împrăștiat, risipit2. 2 Care este neclar, confuz, complicat, lipsit de organizare.

DIFÚZ, -Ă, difuzi, -e, adj. Răspândit în toate părțile; împrăștiat, risipit. ♦ Care este neclar, lipsit de organizare. Stil difuz. – Din fr. diffus, lat. diffusus.

DIFÚZ, -Ă, difuzi, -e, adj. Răspândit în toate părțile sau în diverse părți; împrăștiat, risipit. ♦ Care este neclar, lipsit de organizare. Stil difuz. – Din fr. diffus, lat. diffusus.

DIFÚZ, -Ă, difuzi, -e, adj. Răspîndit în toate părțile, împrăștiat, risipit. O lumină difuză ca de amurg străbate prin perdelele albastre. CAMIL PETRESCU, T. III 253. [În] cer plutea difuză o pulbere opal. MACEDONSKI, O. I 414. ◊ Fig. La sfîrșitul doinei lui Coșbuc însă durerea e difuză, vagă. GHEREA, ST. CR. III 393.

difúz adj. m., pl. difúzi; f. difúză, pl. difúze

difúz adj. m., pl. difúzi; f. sg. difúză, pl. difúze

DIFÚZ adj. 1. v. împrăștiat. 2. v. confuz. 3. confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedeslușit, nelămurit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senzație ~.) 4. confuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) întunecat, nebulos, neguros. (O situație ~.) 5. palid, potolit, slab, stins. (O lumină ~.)

DIFÚZ, -Ă adj. Răspândit în mai multe părți, împrăștiat. [Cf. fr. diffus, it. diffuso, lat. diffusus].

DIFÚZ, -Ă adj. răspândit în mai multe părți, împrăștiat. ◊ lipsit de un contur clar, de o organizare riguroasă. 2. (fon.; despre sunete) caracterizat acustic printr-o concentrație redusă de energie în regiunea centrală a spectrului. (< fr. diffus, lat. diffusus)

DIFÚZ ~ă (~i, ~e) 1) Care este răspândit în toate direcțiile; împrăștiat; risipit. Lumină ~ă. Durere ~ă. 2) fig. (despre persoane și manifestările lor) Care are gândirea incoerentă. Scriitor ~. /<fr. diffus, lat. diffusus

difuz a. 1. răspândit în toate părțile: lumină difuză; 2. prolix, vorbăreț: scriitor difuz.

* difúz, -ă adj. (lat. diffúsus, d. diffúndere, a împrăștia. V. confuz). Răspîndit în toate părțile, indirect: lumină difuză (la umbră). Fig. Vorbăreț, prolix: stil difuz. Adv. În mod difuz.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DIFÚZ adj. 1. împrăștiat, risipit. (Elemente ~.) 2. confuz, nedeslușit, vag, (înv.) îngăimătór, neauzít. (Glasuri ~.) 3. confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedeslușit, nelămurit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senzație ~.) 4. confuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, incîlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) întunecát, nebulós, negurós. (O situație ~.) 5. palid, potolit, slab, stins. (O lumină ~.)

Intrare: difuz
difuz adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular difuz difuzul difu difuza
plural difuzi difuzii difuze difuzele
genitiv-dativ singular difuz difuzului difuze difuzei
plural difuzi difuzilor difuze difuzelor
vocativ singular
plural