2 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZINFECTÁRE, dezinfectări, s. f. Acțiunea de a dezinfecta și rezultatul ei; dezinfecție. – V. dezinfecta.

DEZINFECTÁRE, dezinfectări, s. f. Acțiunea de a dezinfecta și rezultatul ei; dezinfecție. – V. dezinfecta.

dezinfectare sf [At: CONTEMPORANUL, I, 248 / S și: (înv) desi~ / Pl: ~tări / E: dezinfecta] 1 (Chm; îvr) Neutralizare. 2 (Rar) Împrospătare a aerului dintr-o încăpere Si: dezinfectat1 (2), dezinfecție. 3 Operație destinată distrugerii microorganismelor patogene vii din medii biologice sau de pe diverse obiecte pentru a împiedica propagarea bolilor contagioase la oameni, la animale sau la plante Si: dezinfectat1 (3), dezinfecție, sterilizare.

DEZINFECTÁRE, dezinfectări, s. f. Acțiunea de a dezinfecta; operație de distrugere a microbilor sau a paraziților animali și vegetali.

DEZINFECTÁRE s.f. Acțiunea de a dezinfecta și rezultatul ei; dezinfecție. [< dezinfecta].

DEZINFECTÁ, dezinfectez, vb. I. Tranz. A distruge germenii patogeni din afara organismului, pentru a împiedica orice contaminare. – Din fr. désinfecter.

DEZINFECTÁ, dezinfectez, vb. I. Tranz. A distruge germenii patogeni din afara organismului, pentru a împiedica orice contaminare. – Din fr. désinfecter.

dezinfecta [At: PROT. – POP., N. D. / S și: (înv) desi~ / Pzi: ~tez / E: fr desinfecter] 1 vt (Chm; îvr) A neutraliza. 2-3 vtrp (C.i. medii biologice sau obiecte) A (se) supune unei dezinfecții Si: a (se) steriliza, (reg) a dezinficia.

DEZINFECTÁ, dezinfectez, vb. I. Tranz. A distruge microbii sau paraziții animali și vegetali (de pe obiecte, din încăperi sau din locuri infectate). Două zile spitalul fusese spălat, măturat... dezinfectat. C. PETRESCU, Î. II 70.

DEZINFECTÁ vb. I. tr. A distruge microorganismele animale și vegetale producătoare de boli. [Cf. fr. désinfecter].

DEZINFECTÁ vb. tr. a distruge germenii patogeni din afara organismului, în scopul împiedicării contaminării. (< fr. désinfecter)

A DEZINFECTÁ ~éz tranz. (spații, suprafețe, produse alimentare etc.) A trata cu un dezinfectant. /<fr. désinfecter

dezinfectà v. a distruge aerul rău, miasmele, germenii infecțioși.

* dezinfectéz v. tr. (fr. désinfecter). Curăț aeru, distrug microbiĭ: a dezintecta o cameră, un bricĭ.

* dezinfecțiúne f. (fr. désinfection). Acțiunea de a dezinfecta. – Și -écție, dar maĭ des -ectáre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezinfectare (dezinfecție) (desp. de-zin-/dez-in-) s. f., g.-d. art. dezinfectării; pl. dezinfectări

!dezinfectare (de-zin-/dez-in-) s. f., g.-d. art. dezinfectării; pl. dezinfectări

dezinfectáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezinfectării; pl. dezinfectări

dezinfecta (a ~) (a distruge germenii patogeni) (desp. de-zin-/dez-in-) vb., ind. prez. 1 sg. dezinfectez, 3 dezinfectea; conj. prez. 1 sg. să dezinfectez, 3 să dezinfecteze

!dezinfecta (a ~) (a distruge germenii patogeni) (de-zin-/dez-in-) vb., ind. prez. 3 dezinfectea

dezinfectá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezinfectéz, 3 sg. și pl. dezinfecteáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZINFECTÁRE s. (MED.) 1. dezinfecție. (~ unei plăgi.) 2. v. sterilizare.

DEZINFECTARE s. (MED.) 1. dezinfecție. (~ unei plăgi.) 2. dezinfecție, sterilizare. (~ unui mediu.)

DEZINFECTÁ vb. (MED.) 1. a curăța. (A ~ o plagă.) 2. v. steriliza.

DEZINFECTA vb. (MED.) 1. a curăța. (A ~ o plagă.) 2. a steriliza. (A ~ un mediu.)

Intrare: dezinfectare
dezinfectare substantiv feminin
  • silabație: de-zin-, dez-in- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezinfectare
  • dezinfectarea
plural
  • dezinfectări
  • dezinfectările
genitiv-dativ singular
  • dezinfectări
  • dezinfectării
plural
  • dezinfectări
  • dezinfectărilor
vocativ singular
plural
desinfectare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desinfectare
  • desinfectarea
plural
  • desinfectări
  • desinfectările
genitiv-dativ singular
  • desinfectări
  • desinfectării
plural
  • desinfectări
  • desinfectărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dezinfecta
  • silabație: de-zin-, dez-in- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezinfecta
  • dezinfectare
  • dezinfectat
  • dezinfectatu‑
  • dezinfectând
  • dezinfectându‑
singular plural
  • dezinfectea
  • dezinfectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezinfectez
(să)
  • dezinfectez
  • dezinfectam
  • dezinfectai
  • dezinfectasem
a II-a (tu)
  • dezinfectezi
(să)
  • dezinfectezi
  • dezinfectai
  • dezinfectași
  • dezinfectaseși
a III-a (el, ea)
  • dezinfectea
(să)
  • dezinfecteze
  • dezinfecta
  • dezinfectă
  • dezinfectase
plural I (noi)
  • dezinfectăm
(să)
  • dezinfectăm
  • dezinfectam
  • dezinfectarăm
  • dezinfectaserăm
  • dezinfectasem
a II-a (voi)
  • dezinfectați
(să)
  • dezinfectați
  • dezinfectați
  • dezinfectarăți
  • dezinfectaserăți
  • dezinfectaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezinfectea
(să)
  • dezinfecteze
  • dezinfectau
  • dezinfecta
  • dezinfectaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desinfecta
  • desinfectare
  • desinfectat
  • desinfectatu‑
  • desinfectând
  • desinfectându‑
singular plural
  • desinfectea
  • desinfectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desinfectez
(să)
  • desinfectez
  • desinfectam
  • desinfectai
  • desinfectasem
a II-a (tu)
  • desinfectezi
(să)
  • desinfectezi
  • desinfectai
  • desinfectași
  • desinfectaseși
a III-a (el, ea)
  • desinfectea
(să)
  • desinfecteze
  • desinfecta
  • desinfectă
  • desinfectase
plural I (noi)
  • desinfectăm
(să)
  • desinfectăm
  • desinfectam
  • desinfectarăm
  • desinfectaserăm
  • desinfectasem
a II-a (voi)
  • desinfectați
(să)
  • desinfectați
  • desinfectați
  • desinfectarăți
  • desinfectaserăți
  • desinfectaseți
a III-a (ei, ele)
  • desinfectea
(să)
  • desinfecteze
  • desinfectau
  • desinfecta
  • desinfectaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezinfectare, dezinfectărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi dezinfecta DEX '09 DEX '98 DN

dezinfecta, dezinfectezverb

  • 1. A distruge germenii patogeni din afara organismului, pentru a împiedica orice contaminare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Două zile spitalul fusese spălat, măturat... dezinfectat. C. PETRESCU, Î. II 70. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.