14 definiții pentru dezarticulație dezarticulațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZARTICULÁȚIE, dezarticulații, s. f. (Rar) Dezarticulare. – Din fr. désarticulation.

dezarticulație sf [At: LM / V: (înv) ~iune / S și: (înv) desa~ / Pl: ~ii / E: fr désarticulation] (Liv) 1-2 Dezarticulare (1-2). 3 Anulare.

DEZARTICULÁȚIE, dezarticulații, s. f. Dezarticulare. – Din fr. désarticulation.

DEZARTICULÁȚIE, dezarticulații, s. f. Dezarticulare. Are o dezarticulație a umărului.

DEZARTICULÁȚIE s.f. Dezarticulare. [Gen. -iei, var. dezarticulațiune s.f. / cf. fr. désarticulation].

DEZARTICULÁȚIE s. f. dezarticulare. (< fr. désarticulation)

DEZARTICULÁȚIE ~i f. rar Traumatism constând în deplasarea unui os din articulație; luxație; scrântitură. [Art. dezarticulația; G.-D. dezarticulației; Sil. -ți-e] /<fr. dezarticulation

dezarticulațiune sf vz dezarticulație

DEZARTICULAȚIÚNE s.f. v. dezarticulație.

* dezarticulațiúne f. (fr. désarticulation). Acțiunea de a dezarticula. – Și -áție, dar maĭ des -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!dezarticuláție (rar) (de-zar-, -ți-e/dez-ar-) s. f., art. dezarticuláția (-ți-a), g.-d. art. dezarticuláției; pl. dezarticuláții, art. dezarticuláțiile (-ți-i-)

dezarticuláție s. f. (sil. -ți-e; mf. dez-), art. dezarticuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. dezarticuláției; pl. dezarticuláții, art. dezarticuláțiile (sil. -ți-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZARTICULÁȚIE s. v. luxație.

DEZARTICULAȚIE s. (MED.) deplasare, dezarticulare, dislocare, luxare, luxație, scrînteală, scrîntire, scrîntitură, sucire, (rar) răsucire, sucitură, torsiune, (prin vestul Munt.) proclinteală, proclintire. (~ osului humeral.)

Intrare: dezarticulație
dezarticulație substantiv feminin
  • silabație: de-zar-ti-cu-la-ți-e, dez-ar-ti-cu-la-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezarticulație
  • dezarticulația
plural
  • dezarticulații
  • dezarticulațiile
genitiv-dativ singular
  • dezarticulații
  • dezarticulației
plural
  • dezarticulații
  • dezarticulațiilor
vocativ singular
plural
dezarticulațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezarticulațiune
  • dezarticulațiunea
plural
  • dezarticulațiuni
  • dezarticulațiunile
genitiv-dativ singular
  • dezarticulațiuni
  • dezarticulațiunii
plural
  • dezarticulațiuni
  • dezarticulațiunilor
vocativ singular
plural

dezarticulație dezarticulațiune

etimologie: