2 intrări
9 definiții

Explicative DEX

DEZAGREGAT, -Ă, dezagregați, -te, adj. (Despre corpuri) Desfăcut în părțile componente. ♦ (Despre nuclee atomice; impr.) Dezintegrat. ♦ Fig. (Despre o comunitate) Care și-a pierdut cu totul coeziunea. – V. dezagrega.

DEZAGREGAT, -Ă, dezagregați, -te, adj. (Despre corpuri) Desfăcut în părțile componente. ♦ (Despre nuclee atomice; impr.) Dezintegrat. ♦ Fig. (Despre o comunitate) Care și-a pierdut cu totul coeziunea. – V. dezagrega.

dezagregat, ~ă a [At: MARIN, PR. I, 117/12 / Pl: ~ați, ~e / E: dezagrega] 1 (D. corpuri, mai ales d. roci) Care a fost desfăcut în particule componente. 2 (Pex) Descompus. 3 (Imp; d. nuclee atomice) Dezintegrat. 4 (Fig) Care este lipsit de coeziune.

dezagregație sf [At: CONTEMPORANUL IV, 540 / S și: (înv) desa~ / Pl: ~ii / E: fr désagrégation] (Rar) Dezagregare (1).

disgregat, ~ă a vz dezagregat

DEZAGREGAT, -Ă, dezagregați, -te, adj. Desfăcut, descompus în părțile lui componente. Minereu dezagregat. ◊ Fig. Învolburate, dezagregate și distruse, apele clocotesc, căutînd să-și refacă ființa. BOGZA, C. O. 251. ♦ Fig. (Despre o comunitate) Care și-a pierdut cu totul coeziunea. Erau secunde, cînd masa [de oameni] ce avea înainte-i i se părea confuză, dezagregată. CĂLUGĂRU, O. P. 175.

DEZAGREGAȚIE s. f. dezagregare. (< fr. désagrégation)

Ortografice DOOM

dezagregație s. f. (sil. -ți-e), pl. dezagregații (sil. -ții)

Sinonime

DEZAGREGAT adj. v. dezintegrat.

DEZAGREGAT adj. dezintegrat. (Corp ~.)

Intrare: dezagregat
dezagregat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezagregat
  • dezagregatul
  • dezagregatu‑
  • dezagregată
  • dezagregata
plural
  • dezagregați
  • dezagregații
  • dezagregate
  • dezagregatele
genitiv-dativ singular
  • dezagregat
  • dezagregatului
  • dezagregate
  • dezagregatei
plural
  • dezagregați
  • dezagregaților
  • dezagregate
  • dezagregatelor
vocativ singular — —
plural — —
disgregat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dezagregație
dezagregație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezagregație
  • dezagregația
plural
  • dezagregații
  • dezagregațiile
genitiv-dativ singular
  • dezagregații
  • dezagregației
plural
  • dezagregații
  • dezagregațiilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezagregat, dezagregatăadjectiv

  • 1. (Despre corpuri) Desfăcut în părțile componente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Minereu dezagregat. DLRLC
    • format_quote figurat Învolburate, dezagregate și distruse, apele clocotesc, căutînd să-și refacă ființa. BOGZA, C. O. 251. DLRLC
    • 1.1. impropriu Despre nuclee atomice: dezintegrat. DEX '09 DEX '98
      sinonime: dezintegrat
    • 1.2. figurat (Despre o comunitate) Care și-a pierdut cu totul coeziunea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Erau secunde, cînd masa [de oameni] ce avea înainte-i i se părea confuză, dezagregată. CĂLUGĂRU, O. P. 175. DLRLC
etimologie:
  • vezi dezagrega DEX '98 DEX '09

dezagregație, dezagregațiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.