4 definiții pentru devergonda


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

devergondá [At: NEGULICI / Pzi: ~déz / E: fr dévergonder] (Frî) 1 vi A deveni indecent. 2 vr A se destrăbăla.

DEVERGONDÁ vb. I. refl. (Franțuzism) A se destrăbăla, a se dezmăța, a se desfrâna, a se strica. [< fr. dévergonder].

DEVERGONDÁ vb. refl. a se destrăbăla, a se desfrâna. (< fr. dévergonder)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

devergondá vb., ind. prez. 3 sg. devergondeáză

Intrare: devergonda
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • devergonda
  • devergondare
  • devergondat
  • devergondatu‑
  • devergondând
  • devergondându‑
singular plural
  • devergondea
  • devergondați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • devergondez
(să)
  • devergondez
  • devergondam
  • devergondai
  • devergondasem
a II-a (tu)
  • devergondezi
(să)
  • devergondezi
  • devergondai
  • devergondași
  • devergondaseși
a III-a (el, ea)
  • devergondea
(să)
  • devergondeze
  • devergonda
  • devergondă
  • devergondase
plural I (noi)
  • devergondăm
(să)
  • devergondăm
  • devergondam
  • devergondarăm
  • devergondaserăm
  • devergondasem
a II-a (voi)
  • devergondați
(să)
  • devergondați
  • devergondați
  • devergondarăți
  • devergondaserăți
  • devergondaseți
a III-a (ei, ele)
  • devergondea
(să)
  • devergondeze
  • devergondau
  • devergonda
  • devergondaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)