2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEVERBÁL, deverbale, adj., s. n. (Lingv.) (Cuvânt) derivat de la verb. – Din fr. déverbal.
DEVERBÁL, deverbale, adj., s. n. (Lingv.) (Cuvânt) derivat de la verb. – Din fr. déverbal.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
deverbal, ~ă sn, a [At: SCL 1973, 408 / Pl: ~i, ~e / E: fr déverbal] (Lin) 1-2 (Cuvânt) provenit dintr-un verb Si: deverbativ (1-2), postverbal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVERBÁL adj., s.n. (Cuvânt) derivat de la verb. [< fr. déverbal].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVERBÁL adj., s. n. (cuvânt) derivat de la un verb. (< fr. déverbal)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEVERBÁL ~e adj. și substantival (despre cuvinte) Care derivă de la verb. /<fr. deverbal
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+deverbal2 s. n., pl. deverbale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
+deverbal1 adj. m., pl. deverbali; f. deverbală, pl. deverbale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
deverbál adj. → verbal
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DEVERBÁL s. n. (< fr. déverbal): cuvânt derivat de la un verb. Astfel, substantivele observație (< observa), croitor (< croi), învățător (< învăța), treierătoare (< treiera); adjectivele discutabil (discuta), apăsător (< apăsa), mângâietor (mângâia) etc. v. și postverbál.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv neutru (AN1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
deverbal, deverbalesubstantiv neutru deverbal, deverbaleadjectiv neutru
- 1. (Cuvânt) derivat de la verb. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- déverbal DEX '09 DEX '98 DN