12 definiții pentru detestabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DETESTÁBIL, -Ă, detestabili, -e, adj. Vrednic de ură, de dispreț. ♦ Care este foarte rău, care este cu mult sub nivelul așteptat sau cerut. – Din fr. détestable, lat. detestabilis.

DETESTÁBIL, -Ă, detestabili, -e, adj. Vrednic de ură, de dispreț. ♦ Care este foarte rău, care este cu mult sub nivelul așteptat sau cerut. – Din fr. détestable, lat. detestabilis.

detestábil, ~ă a [At: HELIADE, V. 452/14 / Pl: ~i, ~e / E: fr détestable] 1 Care produce o senzație dezagreabilă. 2 Vrednic de ură. 3 Care este cu mult sub nivelul așteptat sau cerut.

DETESTÁBIL, -Ă, detestabili, -e, adj. De nesuferit, vrednic de ură. Ce speță de pungaș detestabil! VLAHUȚĂ, O. A. III 105.

DETESTÁBIL, -Ă adj. De disprețuit; demn de ură. [Cf. fr. détestable, lat. detestabilis].

DETESTÁBIL, -Ă adj. demn de dispreț, de ură. ◊ (despre lucruri) foarte rău, cu mult sub nivelul cerut. (< fr. détestable, lat. detestabilis)

detestabil a. 1. ce trebue să fie detestat; 2. foarte rău: timp detestabil.

*detestabíl, -ă adj. (lat. detestabilis). Abominabil, execrabil, demn de mare ură: persoană, acțiune detestabilă. Foarte răŭ: timp detestabil. Adv. În mod detestabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

detestábil adj. m., pl. detestábili; f. detestábilă, pl. detestábile

detestábil adj. m., pl. detestábili; f. sg. detestábilă, pl. detestábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DETESTABIL adj. execrabil. (Un joc ~ al actorilor.)

Detestabil ≠ onorabil, venerabil

Intrare: detestabil
detestabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detestabil
  • detestabilul
  • detestabilu‑
  • detestabilă
  • detestabila
plural
  • detestabili
  • detestabilii
  • detestabile
  • detestabilele
genitiv-dativ singular
  • detestabil
  • detestabilului
  • detestabile
  • detestabilei
plural
  • detestabili
  • detestabililor
  • detestabile
  • detestabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

detestabil

  • 1. Vrednic de ură, de dispreț.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: execrabil antonime: onorabil venerabil (adj.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Ce speță de pungaș detestabil! VLAHUȚĂ, O. A. III 105.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Care este foarte rău, care este cu mult sub nivelul așteptat sau cerut.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: