2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESIGNÁRE, designări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a designa.V. designa.

designare sf [At: PROT.-POP., N. D. / Pl: ~nări / E: designa] (Frm) 1 Desemnare. 2 Denumire. 3 Indicare.

DESIGNÁRE, designări, s. f. (Franțuzism) Acțiunea de a designa.V. designa.

DESIGNÁRE s.f. (Liv.) Desemnare. [< designa].

DESIGNÁ, designez, vb. I. Tranz. (Livr.) A desemna1, a indica. – Din fr. désigner.

designa vt [At: I. IONESCU, D. 204 / Pzi: ~nez, (îvr) designu / E: fr désigner, lat design, designare] (Frm) 1 A desemna. 2 A denumi. 3 A indica.

DESIGNÁ, designez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A desemna1, a indica. – Din fr. désigner.

DESIGNÁ, designez, vb. I. Tranz. (Franțuzism rar) A desemna1, a indica. S-a... luat această expresiune spre a designa partea de moșie cea mai amănunțită a unui răzăș. I. IONESCU, D. 205.

DESIGNÁ vb. I. tr. (Liv.) A indica, a desemna. [Var. desina vb. I. / < fr. désigner].

DESIGNÁ vb. tr. a desemna, a indica. (< fr. désigner)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

designá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 designeáză

designá vb., ind. prez. 3 sg. designeáză

Intrare: designare
designare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • designare
  • designarea
plural
  • designări
  • designările
genitiv-dativ singular
  • designări
  • designării
plural
  • designări
  • designărilor
vocativ singular
plural
Intrare: designa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • designa
  • designare
  • designat
  • designatu‑
  • designând
  • designându‑
singular plural
  • designea
  • designați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • designez
(să)
  • designez
  • designam
  • designai
  • designasem
a II-a (tu)
  • designezi
(să)
  • designezi
  • designai
  • designași
  • designaseși
a III-a (el, ea)
  • designea
(să)
  • designeze
  • designa
  • designă
  • designase
plural I (noi)
  • designăm
(să)
  • designăm
  • designam
  • designarăm
  • designaserăm
  • designasem
a II-a (voi)
  • designați
(să)
  • designați
  • designați
  • designarăți
  • designaserăți
  • designaseți
a III-a (ei, ele)
  • designea
(să)
  • designeze
  • designau
  • designa
  • designaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desina
  • desinare
  • desinat
  • desinatu‑
  • desinând
  • desinându‑
singular plural
  • desinea
  • desinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desinez
(să)
  • desinez
  • desinam
  • desinai
  • desinasem
a II-a (tu)
  • desinezi
(să)
  • desinezi
  • desinai
  • desinași
  • desinaseși
a III-a (el, ea)
  • desinea
(să)
  • desineze
  • desina
  • desină
  • desinase
plural I (noi)
  • desinăm
(să)
  • desinăm
  • desinam
  • desinarăm
  • desinaserăm
  • desinasem
a II-a (voi)
  • desinați
(să)
  • desinați
  • desinați
  • desinarăți
  • desinaserăți
  • desinaseți
a III-a (ei, ele)
  • desinea
(să)
  • desineze
  • desinau
  • desina
  • desinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

designare

etimologie:

  • vezi designa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

designa desina

etimologie: