10 definiții pentru descărcătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCĂRCĂTÚRĂ, descărcături, s. f. 1. Ceea ce se descarcă dintr-un vehicul de transport. 2. Declanșare a unei arme de foc; zgomotul produs de aceasta. – Descărca + suf. -ătură.

descărcătúră sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: descărca + -ătură] 1-4 (Îdt) Descărcare (1-4). 5 (Ccr) Ceea ce se descarcă dintr-un vehicul de transport.

DESCĂRCĂTÚRĂ, descărcaturi, s. f. 1. Ceea ce se descarcă dintr-un vehicul de transport. 2. Declanșare a unei arme de foc; zgomotul produs de ea. – Descărca + suf. -ătură.

DESCĂRCĂTÚRĂ, descărcături, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Ceea ce se descarcă dintr-un vehicul de transport; obiecte sau marfă descărcată. 2. Descărcare, declanșare a unei arme de foc; zgomotul produs de explozie; bubuit. Numele lui Ahmed-Kaiserli-pașa răsună în auzul Elencuței ca o descărcătură de tun. D. ZAMFIRESCU, R. 105. Damele stau, așteptînd să audă vreo descărcătură de pușcă. BOLINTINEANU, O. 330.

DESCĂRCĂTÚRĂ ~i f. 1) Cantitate de materiale ce se descarcă dintr-un vehicul. 2) Descărcare a unei arme de foc; împușcătură. /a descărea + suf. ~ătură

descărcătură f. acțiunea de a descărca și rezultatul ei.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

descărcătúră s. f., g.-d. art. descărcătúrii; pl. descărcătúri

descărcătúră s. f., g.-d. art. descărcătúrii; pl. descărcătúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESCĂRCĂTÚRĂ s. v. împușcătură.

DESCĂRCĂTU s. foc, împușcătură, (înv.) pușcătură. (O ~ de armă.)

Intrare: descărcătură
descărcătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descărcătu
  • descărcătura
plural
  • descărcături
  • descărcăturile
genitiv-dativ singular
  • descărcături
  • descărcăturii
plural
  • descărcături
  • descărcăturilor
vocativ singular
plural

descărcătură

  • 1. Ceea ce se descarcă dintr-un vehicul de transport.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Declanșare a unei arme de foc; zgomotul produs de aceasta.
    exemple
    • Numele lui Ahmed-Kaiserli-pașa răsună în auzul Elencuței ca o descărcătură de tun. D. ZAMFIRESCU, R. 105.
      surse: DLRLC
    • Damele stau, așteptînd să audă vreo descărcătură de pușcă. BOLINTINEANU, O. 330.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Descărca + sufix -ătură.
    surse: DEX '98 DEX '09