2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

-dermíe2 [At: DN3 / E: fr -dermie] Element secund de compunere cu sensul: 1-2 (Referitor la) piele. 3 De piele. 4 Dermic.

-DERMIE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) piele”, „de piele”, „dermic”. [< fr. -dermie, it. -dermia, cf. gr. derma].

DERM(O)-, -DÉRM(Ă) / DERMA- / DERMAT(O)-, -DERMÍE elem. „piele, tegument”. (< fr. derm/o/-, -derme, derma-, dermat/o/-, -dermie, cf. gr. derma, -atos)

dermeá și dirmeá (sud), grimeá (est), digrimeá (Mold. sud) și durmeá (est) f., pl. ele și dermíe (est) f. (turc. dürmé și davürmé, îndoitură, învălitoare, vălătuc, sul, d. devirmek și dürmek, a’ndoi, a’nfășura). Tulpan, pînză albă (rar colorată) triangulară (est) orĭ îndoită în doŭă (sud), și decĭ tot triangulară, cu care se’mbrobodesc femeile: de pe frunte îi zburase grimeaŭa. (CL. 1910, 5, 315), o zdreanță de dirmea (VR 1916, 1-3, 163). – Pe la 1792 (deirmea), sul de pînză, colcovan. – V. casîncă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-DERMIE „piele, tegument, țesut cutanat, mucoasă”. ◊ gr. derma „piele” > fr. -dermie, germ. id., engl. -dermy, it. -dermia > rom. -dermie.

Intrare: dermie (subst.)
dermie (subst.) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dermie
  • dermia
plural
  • dermii
  • dermiile
genitiv-dativ singular
  • dermii
  • dermiei
plural
  • dermii
  • dermiilor
vocativ singular
plural
Intrare: dermie (suf.)
dermie (suf.)
sufix (I7-S)
  • dermie