14 definiții pentru dirmea

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dirmea sf [At: (a. 1740) IORGA, S. D. XXI, 242 / V: (îrg) digr~, (înv) degher~, degrem~, deir~, (reg) dentea, der~, dermie, durmea, grim~ / Pl: ~ele / E: tc dürmë] (Îrg) Basma.

DIRMEÁ, dirmele, s. f. Broboadă (albă). – Tc. d(ev)erme.

dirmea f. broboada peste tot albă a țărancelor. [Turc. DÜRMÈ, învelitoare].

dermeá și dirmeá (sud), grimeá (est), digrimeá (Mold. sud) și durmeá (est) f., pl. ele și dermíe (est) f. (turc. dürmé și davürmé, îndoitură, învălitoare, vălătuc, sul, d. devirmek și dürmek, a’ndoi, a’nfășura). Tulpan, pînză albă (rar colorată) triangulară (est) orĭ îndoită în doŭă (sud), și decĭ tot triangulară, cu care se’mbrobodesc femeile: de pe frunte îi zburase grimeaŭa. (CL. 1910, 5, 315), o zdreanță de dirmea (VR 1916, 1-3, 163). – Pe la 1792 (deirmea), sul de pînză, colcovan. – V. casîncă.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dirmeá (dirméle), s. f. – Basma albă. – Var. dermea. Tc. dürme (Șeineanu, II, 157).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dirmeá, dirméle, s.f. (înv.) broboadă țărănească albă.

dermeá (dirmeá, durmeá), derméle (dirméle, durméle), s.f. (înv.) pânză triunghiulară, tulpan; podoabă femeiască.

Intrare: dirmea
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dirmea
  • dirmeaua
plural
  • dirmele
  • dirmelele
genitiv-dativ singular
  • dirmele
  • dirmelei
plural
  • dirmele
  • dirmelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dermea
  • dermeaua
plural
  • dermele
  • dermelele
genitiv-dativ singular
  • dermele
  • dermelei
plural
  • dermele
  • dermelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • durmea
  • durmeaua
plural
  • durmele
  • durmelele
genitiv-dativ singular
  • durmele
  • durmelei
plural
  • durmele
  • durmelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • digrimea
  • digrimeaua
plural
  • digrimele
  • digrimelele
genitiv-dativ singular
  • digrimele
  • digrimelei
plural
  • digrimele
  • digrimelelor
vocativ singular
plural
dermie (subst.) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dermie
  • dermia
plural
  • dermii
  • dermiile
genitiv-dativ singular
  • dermii
  • dermiei
plural
  • dermii
  • dermiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dirmea, dirmelesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.