11 definiții pentru depista
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEPISTA, depistez, vb. I. Tranz. A da de urma unui lucru ascuns, tăinuit, necunoscut. ♦ (Med.) A descoperi și a cerceta cazuri de boală inaparentă. – Din fr. dépister.
depista vt [At: CONTEMP., S. II, 1950, nr. 184, 4/3 / Pzi: ~tez / E: fr dépister] A da de urma unui lucru ascuns, tăinuit, necunoscut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPISTA, depistez, vb. I. Tranz. A da de urma unui lucru ascuns, tăinuit, necunoscut. – Din fr. dépister.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPISTA, depistez, vb. I. Tranz. A descoperi ceva tăinuit, nedat pe față; a da de urma unui lucru ascuns, a cărui descoperire interesează, prezintă importanță. A depista cazurile de scarlatină.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPISTA vb. I. tr. A găsi urma, a descoperi (ceva ascuns, tăinuit). [< fr. dépister].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPISTA vb. tr. a descoperi, a da de urma unui lucru ascuns, tăinuit. (< fr. dépister)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DEPISTA ~ez tranz. (obiecte tăinuite) A identifica și a scoate la iveală. /<fr. dépister
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
depista (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. depistez, 3 depistează; conj. prez. 1 sg. să depistez, 3 să depisteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
depista (a ~) vb., ind. prez. 3 depistează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
depista vb., ind. prez. 1 sg. depistez, 3 sg. și pl. depistează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEPISTA vb. v. afla, descoperi, găsi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
depista, depistezverb
- 1. A da de urma unui lucru ascuns, tăinuit, necunoscut. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: afla descoperi găsi identifica
- 1.1. A descoperi și a cerceta cazuri de boală inaparentă. DEX '09
- A depista cazurile de scarlatină. DLRLC
-
-
etimologie:
- dépister DEX '09 DEX '98 DN