14 definiții pentru demagog


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMAGÓG, -Ă, demagogi, -ge, s. m. și f. (Rar la f.) Persoană care caută să-și creeze o popularitate prin discursuri bombastice, prin promisiuni mincinoase etc. – Din fr. démagogue.

demagog, ~o smf [At: DEX / Pl: ~ogi, ~oge / E: fr démagogue] Persoană care încearcă să-și creeze o popularitate prin discursuri bombastice, prin promisiuni mincinoase, prin laude nemeritate etc.

DEMAGÓG, demagogi, s. m. Persoană care caută să-și creeze o popularitate prin discursuri bombastice, prin promisiuni mincinoase etc. – Din fr. démagogue.

DEMAGÓG, demagogi, s. m. Persoană care caută să-și creeze popularitate prin mijloace nedemne (promisiuni mincinoase, denaturarea faptelor, lingușire, discursuri bombastice) cu scopul de a-și realiza ambițiile personale. Libertatea pentru demagogi este un soi de balon: îi ridică dupe cum îl și umflă. Dar balonul lor e captiv. DELAVRANCEA, T. 112. Dar n-alerg să vă-mbăt Precum fac demagogii Ce, îmbătați de fumul Atotputerniciei, Umblă ș-înșală lumea. VĂCĂRESCU, P. 50.

DEMAGÓG, -Ă s.m. și f. Persoană care caută să-și creeze popularitate prin discursuri bombastice, promisiuni mincinoase etc. [< fr. démagogue, cf. it. demagogo, gr. demagogos < demos – popor, agogos – care conduce].

DEMAGÓG, -Ă s. m. f. 1. (în Grecia antică) conducător al unei grupări democratice. 2. cel care caută să-și creeze popularitate prin discursuri bombastice, promisiuni mincinoase etc. (< fr. démagogue)

DEMAGÓG ~gi m. Persoană care folosește demagogia; om care face demagogie. /<fr. démagogue

demagog m. cel ce întărâtă pasiunile populare, partizan al demagogiei.

*demagóg, -oágă s. (vgr. demagogós, d. démos, popor, și ago, duc. V. pedagog). Care se preface că apără interesele poporuluĭ ca să-ĭ cîștige favoarea și să-l exploateze. V. agitator.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

demagóg s. m., pl. demagógi

demagóg s. m., pl. demagógi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DEM-, v. DEMO-.~agog (v. -agog), s. m. și f., 1. Conducător al unei grupări democratice, în antichitate. 2. Persoană care caută să-și creeze popularitate prin discursuri emfatice, prin promisiuni mincinoase etc.; ~agogie (v. -agogie), s. f., metodă și atitudine politică de înșelare a poporului prin promisiuni ademenitoare; ~ecologie (v. eco-1, v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul ecologic al structurii și dinamicii populațiilor.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

DEMAGOG barbolog, clămpău, lătrău.

Intrare: demagog
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demagog
  • demagogul
  • demagogu‑
plural
  • demagogi
  • demagogii
genitiv-dativ singular
  • demagog
  • demagogului
plural
  • demagogi
  • demagogilor
vocativ singular
  • demagogule
plural
  • demagogilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

demagog, -ă demagog demagogă

  • 1. rar feminin Persoană care caută să-și creeze o popularitate prin discursuri bombastice, prin promisiuni mincinoase etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Libertatea pentru demagogi este un soi de balon: îi ridică dupe cum îl și umflă. Dar balonul lor e captiv. DELAVRANCEA, T. 112.
      surse: DLRLC
    • Dar n-alerg să vă-mbăt Precum fac demagogii Ce, îmbătați de fumul Atotputerniciei, Umblă ș-înșală lumea. VĂCĂRESCU, P. 50.
      surse: DLRLC
  • 2. (În Grecia antică) Conducător al unei grupări democratice.
    surse: MDN '00

etimologie: