16 definiții pentru delincvent delicvent

Articole pe această temă:

DELINCVÉNT, -Ă, delincvenți, -te, s. m. și f. Persoană care a săvârșit un delict. [Var.: delicvent, -ă s. m. și f.] – Din lat. delinquens, -ntis. Cf. fr. délinquant.

DELINCVÉNT, -Ă, delincvenți, -te, s. m. și f. Persoană care a săvârșit un delict penal. [Var.: delicvént, -ă s. m. și f.] – Din lat. delinquens, -ntis. Cf. fr. délinquant.

DELINCVÉNT, -Ă, delincvenți, -te, s. m. și f. Persoană care a săvîrșit un delict. – Variantă: delicvént, -ă adj.

delincvént (-lin-cvent) s. m., pl. delincvénți

delincvént s. m., pl. delincvénți

DELINCVÉNT, -Ă s.m. și f. Înfăptuitor al unui delict. [Var. delicvent, -ă s.m.f. / cf. lat. delinquens, fr. délinquant, it. delinquente].

DELINCVÉNT, -Ă s. m. f. cel care a săvârșit un delict. (< lat. delinquens, fr. délinquant)

DELINCVÉNT ~ți m. Persoană care a comis un delict; infractor. /<lat. delinquens, ~ntis

delincvent m. cel ce a comis un delict.

DELICVÉNT, -Ă s. m. și f. v. delincvent.

DELICVÉNT, -Ă s. m. și f. v. delincvent.

DELICVÉNT, -Ă s. m. și f. v. delincvent.

delincvéntă (-lin-cven-) s. f., g.-d. art. delincvéntei; pl. delincvénte

delincvéntă s. f., pl. delincvénte

DELICVÉNT, -Ă s.m. și f. v. delincvent.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

DELINCVENT absolvent, angrosist, bididiu, buticar, capelmaistru, carantină, carete, călifar, ciolănist, client, coldan, concertist, ilegalist, indigo, înaintaș, japcan, jighimea, marfă udă, matroz, mărginean, meseriaș, ocnă, panoramă, plimbăreț, porumbel, solist, șme, șmecher cu legitimație, vătaf, zdreanță penală.

Intrare: delincvent
delincvent
substantiv masculin și feminin (MF2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular delincvent delincventul delincventă delincventa
plural delincvenți delincvenții delincvente delincventele
genitiv-dativ singular delincvent delincventului delincvente delincventei
plural delincvenți delincvenților delincvente delincventelor
vocativ singular
plural
delicvent
substantiv masculin și feminin (MF2) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular delicvent delicventul delicventă delicventa
plural delicvenți delicvenții delicvente delicventele
genitiv-dativ singular delicvent delicventului delicvente delicventei
plural delicvenți delicvenților delicvente delicventelor
vocativ singular
plural