17 definiții pentru delegată

delegátă s. f., g.-d. art. delegátei; pl. delegáte

delegátă s. f., pl. delegáte

delegát1 sn [At: MDA ms / Pl: (nob) ~uri / E: delega] 1-4 Delegație (1-4).

delegát2, -ă [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 338 / Pl: ~áți, ~e / E:fr délégué, lat delegatus] 1-2 smf a (Persoană) care a primit o delegație (2). 3 smf (Reg) Deputat. 4 smf Reprezentant sau trimis al unui stat ori al unui guvern la o conferință, la un congres, la o organizație națională sau internațională.

DELEGÁT, -Ă, delegați, -te, s. m. și f. 1. Persoană care a primit o delegație. 2. Reprezentant sau trimis al unui stat ori al unui guvern la o conferință, la un congres sau la o organizație națională sau internațională. – Din fr. délégué, lat. delegatus.

DELEGÁT, -Ă, delegați, -te, s. m. și f. 1. Persoană care a primit o delegație. 2. Reprezentant sau trimis al unui stat ori al unui guvern la o conferință, la un congres sau la o organizație națională sau internațională. – Din fr. délégué, lat. delegatus.

DELEGÁT, -Ă, delegați, -te, s. m. și f. Persoană însărcinată cu o delegație, cu o anumită misiune. Într-o după-amiază posomorîtă, la oprirea trenului, se înfățișează un delegat de la divizia romînă a sectorului. SADOVEANU, M. C. 97. Bătrînii... hotărîră: Ca să nu să adune depreună Toată gloata la de obștele sfat, Ci din toată ceata un delegat. BUDAI-DELEANU, Ț. 338.

delegát s. m., pl. delegáți

delegát s. m., pl. delegáți

DELEGÁT s. emisar, împuternicit, mesager, reprezentant, sol, trimis, (prin Transilv.) mânat, (înv.) misit, rugător, solitor. (~ al unui stat străin.)

DELEGÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) împuternicit cu o delegație. [< delega, cf. fr. délégué, lat.t. delegatus].

DELEGÁT, -Ă s. m. f. 1. cel împuternicit cu o delegație. 2. reprezentant al unei organizații politice sau obștești, al unui stat la o conferință, la un congres etc. (< fr. délégué, lat. delegatus)

DELEGÁT ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Persoană împuternicită cu o misiune specială; trimis. 2) Reprezentant al unei organizații politice sau obștești la o întrunire. /v. a delega

delegat m cel însărcinat cu o misiune: comunele alegeau delegați, orașele deputați; delegat de mahala; alesul unei suburbii.

*delegát, -ă s. Care a primit o delegațiune, însărcinat, comisar.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DELEGÁT s. emisar, împuternicit, mesager, reprezentant, sol, trimis, (prin Transilv.) mînát, (înv.) misít,  rugătór, solitór. (~ al unui stat străin.)

producătór-delegát s.m. (cinem.) Delegat al producătorului care supraveghează realizarea unui film ◊ „Despre funcția de producător-delegat: la început, când a fost inventată, noi credeam că producătorul-delegat va fi un fel de controlor, de inspector. Mi-am dat seama că, dimpotrivă, pentru noi a fost un colaborator atent.” Săpt. 19 IV 74 p. 6. ◊ Producătorul-delegat al filmului Mastodontul [...] pronosticase în seara premierei un frumos succes de casă filmului.” Săpt. 21 XI 75 p. 4. ◊ „Simt nevoia să laud [...] energia producătorului-delegat [...]” Sc. 6 VIII 82 p. 4; v. și Cinema 6/74 p. 7 (din producător + delegat)

Intrare: delegată
delegată substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular delega delegata
plural delegate delegatele
genitiv-dativ singular delegate delegatei
plural delegate delegatelor
vocativ singular
plural