2 intrări
11 definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECONTRACTARE, decontractări, s. f. Faptul de a se decontracta. – V. decontracta.
DECONTRACTARE, decontractări, s. f. Faptul de a se decontracta. – V. decontracta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decontractare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: decontracta] 1 Revenire a mușchilor la poziția relaxată după o contracție Si: decontractat1 (1), decontracție. 2 Destindere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECONTRACTARE s.f. Acțiunea de a (se) decontracta; destindere, relaxare (a mușchilor); decontracturare, decontracție. [< decontracta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECONTRACTA, decontractez, vb. I. Refl. (Despre mușchi) A-și reveni în poziție relaxată după o contracție. ♦ Fig. (Despre oameni) A se destinde. – Din fr. décontracter.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
decontracta vr [At: DN3 / Pzi: ~tez / E: fr décontracter] 1 (D. mușchi) A-și reveni la poziția relaxată după o contracție. 2 (D. oameni) A se destinde.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECONTRACTA, decontractez, vb. I. Refl. (Despre mușchi) A-și reveni după o contracție. ♦ Fig. (Despre oameni) A se destinde. – Din fr. décontracter.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
DECONTRACTA vb. I. tr., refl. A face să înceteze contracția unui mușchi; a (se) destinde, a (se) relaxa. [< fr. décontracter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECONTRACTA vb. refl. 1. (despre mușchi) a-și reveni după o contracție. 2. (fig.; despre oameni) a se destinde, a se relaxa. (< fr. décontracter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decontracta (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă decontractez, 3 se decontractează; conj. prez. 1 sg. să mă decontractez, 3 să se decontracteze; imper. 2 sg. afirm. decontractează-te; ger. decontractându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*decontracta (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se decontractează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decontracta vb., ind. prez.1 sg.decontractez, 3 sg. și pl. decontractează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
decontractare, decontractărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a se decontracta. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: decontracturare decontracție destindere relaxare
etimologie:
- decontracta DEX '09 DEX '98 DN
decontracta, decontractezverb
- 1. (Despre mușchi) A-și reveni în poziție relaxată după o contracție. DEX '09 DN
etimologie:
- décontracter DEX '09 DEX '98 DN