2 intrări

11 definiții

decontractáre sf [At: DN3 / Pl: ~tắri / E: decontracta] 1 Revenire a mușchilor la poziția relaxată după o contracție Si: decontractat1 (1), decontracție. 2 Destindere.

DECONTRACTÁRE, decontractări, s. f. Faptul de a se decontracta.V. decontracta.

DECONTRACTÁRE, decontractări, s. f. Faptul de a se decontracta.V. decontracta.

DECONTRACTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) decontracta; destindere, relaxare (a mușchilor); decontracturare, decontracție. [< decontracta].

decontractá vr [At: DN3 / Pzi: ~téz / E: fr décontracter] 1 (D. mușchi) A-și reveni la poziția relaxată după o contracție. 2 (D. oameni) A se destinde.

DECONTRACTÁ, decontractez, vb. I. Refl. (Despre mușchi) A-și reveni în poziție relaxată după o contracție. ♦ Fig. (Despre oameni) A se destinde. – Din fr. décontracter.

DECONTRACTÁ, decontractez, vb. I. Refl. (Despre mușchi) A-și reveni după o contracție. ♦ Fig. (Despre oameni) A se destinde. – Din fr. décontracter.

*decontractá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se decontracteáză

decontractá vb., ind. prez.1 sg.decontractéz, 3 sg. și pl. decontracteáză

DECONTRACTÁ vb. I. tr., refl. A face să înceteze contracția unui mușchi; a (se) destinde, a (se) relaxa. [< fr. décontracter].

DECONTRACTÁ vb. refl. 1. (despre mușchi) a-și reveni după o contracție. 2. (fig.; despre oameni) a se destinde, a se relaxa. (< fr. décontracter)

Intrare: decontracta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) decontracta decontractare decontractat decontractând singular plural
decontractea decontractați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) decontractez (să) decontractez decontractam decontractai decontractasem
a II-a (tu) decontractezi (să) decontractezi decontractai decontractași decontractaseși
a III-a (el, ea) decontractea (să) decontracteze decontracta decontractă decontractase
plural I (noi) decontractăm (să) decontractăm decontractam decontractarăm decontractaserăm, decontractasem*
a II-a (voi) decontractați (să) decontractați decontractați decontractarăți decontractaserăți, decontractaseți*
a III-a (ei, ele) decontractea (să) decontracteze decontractau decontracta decontractaseră
Intrare: decontractare
decontractare
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular decontractare decontractarea
plural decontractări decontractările
genitiv-dativ singular decontractări decontractării
plural decontractări decontractărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)