2 intrări

15 definiții

deconspirare sf [At: DN3 / Pl: ~rări / E: deconspira] 1 Dezvăluire a unui secret, a unei conspirații etc. Si: deconspirat1 (1). 2 Dezvăluire a identității ascunse Si: deconspirat1 (2). modificată

DECONSPIRÁRE, deconspirări, s. f. Faptul de a (se) deconspira.V. deconspira.

DECONSPIRÁRE, deconspirări, s. f. Faptul de a (se) deconspira.V. deconspira.

deconspiráre s. f., pl. deconspirări

DECONSPIRÁRE s. v. destăinuire.

DECONSPIRÁRE s.f. Acțiunea de a (se) deconspira. [< deconspira].

deconspirá [At: DN3 / Pzi: ~spír / E: fr déconspirer] 1 vt A dezvălui un secret, o conspirație etc. 2-3 vtr A(-și) dezvălui identitatea ascunsă.

DECONSPIRÁ, deconspír, vb. I. Tranz. A demasca o conspirație; a divulga un secret. ♦ Refl. și tranz. A (se) trăda. – Din fr. déconspirer.[1]

  1. Etimologia pare incorectă. Déconspirer nu există în limba franceză. — gall

DECONSPIRÁ, deconspír, vb. I. Tranz. A demasca o conspirație; a divulga un secret. ♦ Refl. A se trăda. – Des1- + conspira.

deconspirá (a ~) vb., ind. prez. 3 deconspíră

deconspirá vb., ind. prez. 1 sg. deconspír, 3 sg. și pl. deconspíră

DECONSPIRÁ vb. v. destăinui.

DECONSPIRÁ vb. I. tr. A descoperi, a da pe față o conspirație; a dezvălui un secret. ♦ refl. A se trăda, a-și dezvălui identitatea ascunsă. [p.i. deconspír. / et. incertă].

DECONSPIRÁ vb. I. tr. a descoperi, a demasca o conspirație; a dezvălui un secret. II. refl. a se trăda. (< de1- + conspira)

A DECONSPIRÁ deconspír tranz. (conspirații, secrete etc.) A face cunoscut (tuturor); a da în vileag. /des- + a conspira

Intrare: deconspira
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deconspira
  • deconspirare
  • deconspirat
  • deconspiratu‑
  • deconspirând
  • deconspirându‑
singular plural
  • deconspi
  • deconspirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deconspir
(să)
  • deconspir
  • deconspiram
  • deconspirai
  • deconspirasem
a II-a (tu)
  • deconspiri
(să)
  • deconspiri
  • deconspirai
  • deconspirași
  • deconspiraseși
a III-a (el, ea)
  • deconspi
(să)
  • deconspire
  • deconspira
  • deconspiră
  • deconspirase
plural I (noi)
  • deconspirăm
(să)
  • deconspirăm
  • deconspiram
  • deconspirarăm
  • deconspiraserăm
  • deconspirasem
a II-a (voi)
  • deconspirați
(să)
  • deconspirați
  • deconspirați
  • deconspirarăți
  • deconspiraserăți
  • deconspiraseți
a III-a (ei, ele)
  • deconspi
(să)
  • deconspire
  • deconspirau
  • deconspira
  • deconspiraseră
Intrare: deconspirare
deconspirare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deconspirare
  • deconspirarea
plural
  • deconspirări
  • deconspirările
genitiv-dativ singular
  • deconspirări
  • deconspirării
plural
  • deconspirări
  • deconspirărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)