10 definiții pentru deconcertant

deconcertánt, -ă a [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: fr déconcertant] (Liv) Care deconcertează Si: tulburător.

DECONCERTÁNT, -Ă, deconcertanți, -te, adj. (Livr.) Care deconcertează; tulburător. – Din fr. déconcertant.

DECONCERTÁNT, -Ă, deconcertanți, -te, adj. (Franțuzism) Care deconcertează; tulburător. – Din fr. déconcertant.

DECONCERTÁNT, -Ă, deconcertanți, -te, adj. (Franțuzism) Care deconcertează. Răspuns deconcertant.

deconcertánt (livr.) adj. m., pl. deconcertánți; f. deconcertántă, pl. deconcertánte

deconcertánt adj. → concertant

DECONCERTÁNT adj. v. derutant.

DECONCERTÁNT, -Ă adj. Care tulbură, deconcertează; tulburător. [< fr. déconcertant].

DECONCERTÁNT, -Ă adj. care deconcertează. (< fr. déconcertant)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

deconcertánt adj. v. DERUTANT.

Intrare: deconcertant
deconcertant adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deconcertant deconcertantul deconcertantă deconcertanta
plural deconcertanți deconcertanții deconcertante deconcertantele
genitiv-dativ singular deconcertant deconcertantului deconcertante deconcertantei
plural deconcertanți deconcertanților deconcertante deconcertantelor
vocativ singular
plural