10 definiții pentru deconcertant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deconcertánt, ~ă a [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: fr déconcertant] (Liv) Care deconcertează Si: tulburător.

DECONCERTÁNT, -Ă, deconcertanți, -te, adj. (Livr.) Care deconcertează; tulburător. – Din fr. déconcertant.

DECONCERTÁNT, -Ă, deconcertanți, -te, adj. (Franțuzism) Care deconcertează; tulburător. – Din fr. déconcertant.

DECONCERTÁNT, -Ă, deconcertanți, -te, adj. (Franțuzism) Care deconcertează. Răspuns deconcertant.

DECONCERTÁNT, -Ă adj. Care tulbură, deconcertează; tulburător. [< fr. déconcertant].

DECONCERTÁNT, -Ă adj. care deconcertează. (< fr. déconcertant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deconcertánt (livr.) adj. m., pl. deconcertánți; f. deconcertántă, pl. deconcertánte

deconcertánt adj. → concertant


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DECONCERTÁNT adj. v. derutant.

Intrare: deconcertant
deconcertant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deconcertant
  • deconcertantul
  • deconcertantu‑
  • deconcertantă
  • deconcertanta
plural
  • deconcertanți
  • deconcertanții
  • deconcertante
  • deconcertantele
genitiv-dativ singular
  • deconcertant
  • deconcertantului
  • deconcertante
  • deconcertantei
plural
  • deconcertanți
  • deconcertanților
  • deconcertante
  • deconcertantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)