14 definiții pentru decisiv

decisív, ~ă a [At: MAG. IST. I, 265/1 / V: (rar) ~izív / Pl: ~i, ~e / E: fr décisif] 1 Care hotărăște Si: (înv) decizător. 2 Care este de natură a determina o concluzie definitivă Si: hotărâtor. 3 (Rar; d. oameni) Care exprimă decizie.

DECISÍV, -Ă, decisivi, -e, adj. Care hotărăște, care este de natură a determina o concluzie definitivă, care face să înceteze orice îndoială; hotărâtor. – Din fr. décisif, lat. decisivus.

DECISÍV, -Ă, decisivi, -e, adj. Care hotărăște, care este de natură a determina o concluzie definitivă, care face să înceteze orice îndoială; hotărâtor. – Din fr. décisif, lat. decisivus.

DECISÍV, -Ă, decisivi, -e, adj. Care hotărăște, care face să se aleagă într-un fel sau altul, care face să înceteze orice îndoială; hotărîtor. Asemeni unor armate în ajunul unei bătălii decisive, siluetele lumii ies din întunerec. BOGZA, C. O. 248. Voia destinul... să-l pună la cea din urmă încercare, să-i dea lovitura decisivă? GALACTION, O. I 635.

decisív adj. m., pl. decisívi; f. decisívă, pl. decisíve

decisív adj. m., pl. decisívi; f. sg. decisívă, pl. decisíve

DECISÍV adj. 1. v. hotărâtor. 2. v. convingător. 3. v. esențial.

Decisiv ≠ nedecisiv, nedeterminant, nehotărâtor

DECISÍV, -Ă adj. Hotărâtor. [Cf. fr. décisif, lat. decissivus].

DECISÍV, -Ă adj. care determină luarea unei hotărâri definitive; hotărâtor. (< fr. décisif, lat. decisivus)

DECISÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care decide; în măsură să decidă ceva; determinant; hotărâtor. 2) Care exclude posibilitatea de a fi revăzut; fără posibilitate de revenire; definitiv; hotărât; irevocabil. /<fr. décisif, lat. decisivus

deciziv a. 1. care decide, care pune capăt: bătălie decizivă; 2. îndrăzneț: spirit deciziv.

*decizív, -ă adj. (mlat. decisivus). Care decide: luptă decizivă, argument deciziv. Îndrăzneț, rezolut: ton deciziv. Adv. În mod deciziv.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DECISÍV adj. 1. determinant, hotărîtor, (livr.) irefutábil, (franțuzism înv.) ponderós, (fig.) strivitór, zdrobitór. (A venit eu argumente ~.) 2. concludent, convingător, edificator, elocvent, grăitor, hotărîtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probánt, vorbitor, (înv.) înduplecătór. (O dovadă ~; un exemplu ~.) 3. adînc, capital, considerabil, crucial, esențial, fundamental, hotărîtor, important, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanțial, vital, (livr.) cardinál, majór, nodál, (rar) teméinic. (Prefaceri ~.)

Intrare: decisiv
decisiv adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular decisiv decisivul decisi decisiva
plural decisivi decisivii decisive decisivele
genitiv-dativ singular decisiv decisivului decisive decisivei
plural decisivi decisivilor decisive decisivelor
vocativ singular
plural