15 definiții pentru debutant

debutant, ~ă smf [At: MACEDONSCHI, O. IV, 3 / Pl: ~nți, ~e / E: fr débutant] Persoană care debutează într-o carieră artistică, literară Si: începător.

DEBUTÁNT, -Ă, debutanți, -te, s. m. și f. Persoană aflată la începutul unei cariere (artistice); p. ext. persoană fără experiență; începător, novice. – Din fr. débutant.

DEBUTÁNT, -Ă, debutanți, -te, s. m. și f. Persoană care se găsește la începutul unei cariere (artistice); p. ext. persoană fără experiență; începător, novice. – Din fr. débutant.

DEBUTÁNT, -Ă, debutanți, -te, s. m. și f. Persoană care face primele încercări într-o carieră, mai ales literară sau artistică; persoană fără experiență; începător, novice. Criticul are bucuria creatorului atunci cînd poemul, prezentat de un debutant la redacție, va cîștiga în urma sugestiilor sale. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 185, 4/1. Ar fi trebuit să-mi aleg un subiect mai puțin greu de tratat pentru ca... să pot obține măcar umbra unui succes, atît de trebuincios debutantului. MACEDONSKI, O. IV 3.

debutánt s. m., pl. debutánți

debutánt s. m., pl. debutánți

DEBUTÁNT s. v. începător.

DEBUTÁNT, -Ă s.m. și f. Începător, novice, cel care își face debutul. [< fr. débutant].

DEBUTÁNT, -Ă s. m. f. cel care își face debutul; începător, novice. (< fr. débutant)

DEBUTÁNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care debutează (într-un domeniu de activitate); novice; începător. /<fr. debutant

debutant m. cel ce debutează mai ales pe scenă.

*debutánt, -ă s. și adj. (fr. débutant). Care debutează, care e la începutu cariereĭ: trebuĭe să-ĭ încurajezĭ pe debutanțĭ.

debutántă s. f., g.-d. art. debutántei; pl. debutánte

debutántă s. f., pl. debutánte


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEBUTANT s. începător, (livr.) neofit, novice, (fam.) ageamiu, (fam. fig.) boboc, recrut. (~ într-un domeniu.)

Intrare: debutant
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • debutant
  • debutantul
  • debutantu‑
plural
  • debutanți
  • debutanții
genitiv-dativ singular
  • debutant
  • debutantului
plural
  • debutanți
  • debutanților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)