12 definiții pentru daică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DÁICĂ, daici, s. f. (Reg.) Dadă. – Din sb. dajka.

dáică1 sf [At: MAIOR, P. 300/6 / V: gái~ / Pl: ~ici / E: scr dajka] 1 (Trs) Doică. 2 (Olt) Nană. 3 (Mun; Olt; pex) Țață. 4 (Olt; Mun) Iubită.

dáică2 sfs [At: LEXIC REG. II, 125 / E: nct] (Buc; îe) A umbla cu ~a A cerși.

DÁICĂ, daici, s. f. (Reg.) Dadă. – Din scr. dajka.

DÁICĂ s. f. (Regional) Dadă. Doi copilași cu chica ciuf... așteaptă cu ochii bleoșdiți să scoată daica Mitrana cartofii din spuză. DELAVRANCEA, S. 40. ◊ (În refrene, la vocativ, fără ca vorbitorul să se adreseze unei persoane anumite) Foicică peliniță, Daică, dăiculiță. TEODORESCU, P. P. 293. ◊ (Familiar, ca termen afectiv cu care o femeie se adresează unei persoane mai tinere; v. mamă, tată, maică. taică) Cînd te întorci, să bați, daică, în poartă. STANCU, D. 437.

daică f. dadă: daică Mitrana. [Scurtat din dădaică].

dáĭcă f., pl. ĭ și e (sîrb. dajka, dim. d. dada, dadă). Vest. Dadă: ce te mai osteneaĭ atîta, daĭcă? (CL. 1910, 5, 544).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dáică (reg.) (dai-) s. f., g.-d. art. dáicii/dáicăi; pl. daici

dáică s. f. (sil. dai-), g.-d. art. dáicii/dáicăi; pl. daici


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DÁICĂ s. v. lele, leliță, mătușă, țață.

daică s. v. LELE. LELIȚĂ. MĂTUȘĂ. ȚAȚĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

DÁICĂ, daici, s. f. (Olt., Munt.) 1. Gospodină, stăpâna casei. 2. Sora mai mare. (din sb. dajka, diminutiv al lui dadă; cf. dodă)

Intrare: daică
  • silabație: dai-că info
substantiv feminin (F48)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • daică
  • daica
plural
  • daici
  • daicile
genitiv-dativ singular
  • daici
  • daicii
  • daichii
  • daicăi
plural
  • daici
  • daicilor
vocativ singular
  • daică
  • daico
plural
  • daicilor

daică

  • exemple
    • Doi copilași cu chica ciuf... așteaptă cu ochii bleoșdiți să scoată daica Mitrana cartofii din spuză. DELAVRANCEA, S. 40.
      surse: DLRLC
    • la vocativ (În refrene, fără ca vorbitorul să se adreseze unei persoane anumite) Foicică peliniță, Daică, dăiculiță. TEODORESCU, P. P. 293.
      surse: DLRLC
    • 1.1. familiar Termen afectiv cu care o femeie se adresează unei persoane mai tinere.
      exemple
      • Cînd te întorci, să bați, daică, în poartă. STANCU, D. 437.
        surse: DLRLC

etimologie: