11 definiții pentru cvadruplu

CVADRÚPLU, -Ă, cvadrupli, -e, adj., s. m. 1. Adj. Împătrit. 2. S. m. pl. Grup de patru gemeni. – Din fr. quadruple, lat. quadruplus.

CVADRÚPLU, -Ă, cvadrupli, -e, adj. Împătrit. ♦ (Substantivat, pl.) Grup de patru gemeni. – Din fr. quadruple, lat. quadruplus.

cvadrúplu (cva-dru-plu) adj. m., pl. cvadrúpli; f. cvadrúplă, pl. cvadrúple

cvadrúplu adj. m. (sil. -dru-plu), pl. cvadrúpli; f. sg. cvadrúplă, pl. cvadrúple

CVADRÚPLU adj. v. împătrit.

CVADRÚPLU, -Ă adj. Împătrit. // s.m. și f. Gemeni născuți în număr de patru. [Var. cuadruplu, -ă adj. / < lat. quadruplex, cf. fr. quadruple].

CVADRÚPLU, -Ă I. adj. 1. împătrit. 2. în număr de patru. II. s. m. cvadruplet. (< lat. quadruplex, fr. quadruple)

cvadrúpli (cva-dru-pli) s. m., pl.

cvadrúpli s. m. pl. (sil. -dru-pli), art. cvadrúplii


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cvadrúplu s.m. ◊ „În intervalul amintit, 1882 1972, în Bulgaria [...] 92 de cazuri s-au născut quadrupli. Sc. 15 X 78 p. 5. ◊ „O tânără studentă din orașul Valera, situat în Anzii venezueleni, a dat naștere joi dimineața la patru băieți. Potrivit medicilor această naștere a unor cvadrupli este un caz deosebit datorită faptului că tânăra se află la prima sarcină.” R.l. 10 XI 78 p. 6. ◊ Quadruplii. Soția unui funcționar din Kyoto a născut la clinica universitară din localitate patru copii – doi băieți și două fete.” R.l. 9 X 81 p. 6; v. și cvadruplet [și quadruplu] (din fr. quadruple, lat. quadruplus; DT; DEX, DN3)

Intrare: cvadruplu
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cvadruplu cvadruplul cvadruplă cvadrupla
plural cvadrupli cvadruplii cvadruple cvadruplele
genitiv-dativ singular cvadruplu cvadruplului cvadruple cvadruplei
plural cvadrupli cvadruplilor cvadruple cvadruplelor
vocativ singular
plural