culisă

  • 1. Spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intră actorii în scenă folosit și pentru a sugera cadrul unde se petrec sau se hotărăsc unele acțiuni dramatice la care publicul nu asistă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Stănică se duce pîn'la culise și strigă: Condurache!... fă degrabă niște pîrjoale. NEGRUZZI, S. III 78.
      surse: DLRLC
  • 2. Dedesubturile unor acțiuni sau ale unei stări de fapt.
    exemple
    • Care ar fi culisele acestei afaceri?
      surse: DLRLC
    • 2.1. În culise = în ascuns, în secret.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 locuțiune adverbială un exemplu
      exemple
      • Parlamentarii burghezi fac în culise tranzacții pe spinarea poporului.
        surse: DLRLC
  • 3. Scobitură rectilinie de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 3.1. Piesa care alunecă de-a lungul acestei scobituri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN prin extensiune
    • 3.2. Partea mobilă a unui instrument de suflat din alamă.
      surse: DN
  • 4. Tiv, pliu la o haină, la o stofă, prin care trece un cordon ori un șiret ce se strânge.
    surse: MDN '00
  • 5. Bursă neoficială care funcționează pe lângă bursa oficială, la care se efectuează tranzacțiile cu valorile mobiliare neadmise la cotare.
    surse: MDN '00 finanțe

etimologie:

12 definiții

CULISÁ, culisez, vb. I. Tranz. A pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. ◊ Intranz. Ușa culisează. – Din fr. coulisser.

CULISÁ, culisez, vb. I. Tranz. A pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. V. glisa.Intranz. Ușa culisează. – Din fr. coulisser.

culisá (a ~) vb., ind. prez. 3 culiseáză

culisá vb., ind. prez. 1 sg. culiséz, 3 sg. și pl. culiseáză

CULISÁ vb. (TEHN.) a glisa. (O ușa care ~.)

CULISÁ vb. I. intr. (Tehn.; despre piese mobile) A aluneca pe culise (2) [în DN]. [< fr. coulis-mobile].

CULISÁ vb. intr. (despre piese mobile) a aluneca pe culise (2); a glisa. (< fr. coulisser)

A CULISÁ ~éz intranz. (despre piese mobile) A aluneca pe o culisă. /<fr. coullisser

culisă f. 1. pervaz, acoperit cu pânză zugrăvită și mobilă, care formează decorațiunea unui teatru, la stânga și la dreapta scenei; 2. spațiu coprins între culise.

*culísă f., pl. e (fr. coulisse, d. couler, a curge). Pl. Intrările și ieșirile din laturile sceneĭ, pe unde apar și dispar actoriĭ. Fig. Locu unde se prepară ceva, dar de unde nu se arată de cît [!] ceĭa ce trebuĭe să se vadă: culisele politiciĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CULISÁ vb. (TEHN.) a glisa. (O ușă care ~.)

culisă (‹ fr. coulisse), partea mobilă a tubului trombonului* ce alunecă în sus și în jos pe partea fixă a tuburilor paralele ale instr. Deplasând c., prin manevrarea acesteia cu mână dreaptă, executantul prelungește sau scurtează coloana de aer, modificând astfel înălțimea* sunetelor.

Intrare: culisă

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular culi culisa
plural culise culisele
genitiv-dativ singular culise culisei
plural culise culiselor
vocativ singular
plural
Intrare: culisa

Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) culisa culisare culisat culisând singular plural
culisea culisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) culisez (să) culisez culisam culisai culisasem
a II-a (tu) culisezi (să) culisezi culisai culisași culisaseși
a III-a (el, ea) culisea (să) culiseze culisa culisă culisase
plural I (noi) culisăm (să) culisăm culisam culisarăm culisaserăm, culisasem*
a II-a (voi) culisați (să) culisați culisați culisarăți culisaserăți, culisaseți*
a III-a (ei, ele) culisea (să) culiseze culisau culisa culisaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

8 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „conjugări / declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

CULÍSĂ, culise, s. f. 1. Spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intră actorii în scenă folosit și pentru a sugera cadrul unde se petrec sau se hotărăsc unele acțiuni dramatice la care publicul nu asistă. 2. Fig. (La pl.; peior.) Dedesubturile unor acțiuni sau ale unei stări de fapt; mașinație, înscenare, intrigă. ◊ Loc. adv. În culise = în ascuns, în secret. 3. Scobitură rectilinie de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă; p. ext. piesa care alunecă de-a lungul acestei scobituri. – Din fr. coulisse.

CULÍSĂ, culise, s. f. 1. Spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intră actorii în scenă. 2. Fig. (La pl.; peior.) Dedesubturile unor acțiuni sau ale unei stări de fapt; mașinație, înscenare, intrigă. ◊ Loc. adv. În culise = în ascuns, în secret. 3. Scobitură rectilinie de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă; p. ext. piesa care alunecă de-a lungul acestei scobituri. – Din fr. coulisse.

CULÍSĂ, culise, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Partea scenei situată îndărătul decorurilor, unde așteaptă actorii înainte de a intra în scenă. Stănică se duce pîn'la culise și strigă: Condurache!... fă degrabă niște pîrjoale. NEGRUZZI, S. III 78. ◊ Fig. (Numai la pl.) Dedesubturile unei întîmplări, ale unei situații. Care ar fi culisele acestei afaceri?Loc. adv. În culise = în secret, în ascuns. Parlamentarii burghezi fac în culise tranzacții pe spinarea poporului. 2. (Mec.) Scobitură rectilinie (sau sistem de scobituri rectilinii paralele) de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă; p. ext. piesa care alunecă de-a lungul acestei scobituri.

culísă s. f., g.-d. art. culísei; pl. culíse

culísă s. f., g.-d. art. culísei; pl. culíse

CULÍSĂ s.f. 1. Parte a scenei situată înapoia decorurilor. ♦ (Fig.; la pl.) Ceea ce se ascunde înapoia unui fapt, unui eveniment; dedesubturile unei situații. 2. Scobitură dreaptă în care alunecă o piesă mobilă; ghidaj; (p. ext.) piesă care alunecă de-a lungul acestei scobituri. ♦ Partea mobilă a unui instrument de suflat din alamă. [< fr. coulisse].

CULÍSĂ s. f. 1. parte a unei scene de teatru înapoia decorurilor. ◊ (fig.; pl.) aranjament secret, dedesubturile unei situații, acțiuni. ♦ în ~ e = în ascuns, în secret. 2. scobitură dreaptă în care alunecă o piesă mobilă; ghidaj. 3. partea mobilă a tubului unui instrument muzical de suflat din alamă. 4. tiv, pliu la o haină, la o stofă, prin care trece un cordon ori un șiret ce se strânge. 5. (fin.) bursă neoficială care funcționează pe lângă bursa oficială, la care se efectuează tranzacțiile cu valorile mobiliare neadmise la cotare. (< fr. coulisse)

CULÍSĂ ~e f. 1) Partea de scenă aflată în spatele decorurilor de unde intră actorii în scenă. 2) fig. Ceea ce se ascunde îndărătul unui fapt; dedesubt; mașinație. ◊ În ~e pe ascuns. 3) Scobitură rectilinie în care alunecă o piesă mobilă. 4) Piesă care alunecă în această scobitură. /<fr. coullisse