2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUIRASÁ, cuirasez, vb. I. Tranz. 1. A prevedea cu o cuirasă; a îmbrăca, a proteja cu o cuirasă. 2. Fig. A întări, a fortifica, a oțeli, a înarma. [Pr.: cu-i-] – Din fr. cuirasser.

CUIRASÁ, cuirasez, vb. I. Tranz. 1. A prevedea cu o cuirasă; a îmbrăca, a proteja cu o cuirasă. 2. Fig. A întări, a fortifica, a oțeli, a înarma. [Pr.: cu-i-] – Din fr. cuirasser.

cuirasa vt [At: DEX2 / P: cu-i~ / Pzi: ~sez / E: fr cuirasser] 1 A proteja cu o cuirasă (1). 2 A prevedea cu o cuirasă. 3 (Fig) A întări.

CUIRASÁ vb. I. tr. 1. A prevedea cu o cuirasă; a îmbrăca, a proteja cu o cuirasă. 2. (Fig.) A întări, a fortifica, a oțeli, a înarma. [Pron. cu-i-. / < fr. cuirasser].

CUIRASÁ vb. tr. 1. a prevedea, a proteja cu o cuirasă (o navă etc.). 2. (fig.) a întări, a fortifica, a oțeli, a înarma. (< fr. cuirasser)

CHIURÁSĂ s. f. v. cuirasă.

CUIRÁSĂ, cuirase, s. f. 1. (În trecut) Armătură formată din plăci de oțel special, cu care se blindau cuirasatele pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă. 2. Îmbrăcăminte de piele, din zale de fier sau plăci de metal care proteja pieptul și spatele războinicilor din Antichitate și din Evul Mediu și păstrată până în sec. XIX; platoșă. [Pr.: cu-i-.Var.: chiurásă s. f.] – Din fr. cuirasse.

cuira sf [At: DA / V: (înv) chiur~ / P: cu-i~ / Pl: ~se / E: fr cuirassé] 1 Îmbrăcăminte de piele, din zale de fier sau plăci de metal care proteja pieptul și spatele războinicilor din Antichitate și din Evul Mediu, fiind păstrată până în sec. XIX Si: platoșă. 2 (Mol; pbl) Ilic. 3 Armătură formată din plăci de oțel special, cu care se blindează cuirasatele2 (1) pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă.

CUIRÁSĂ, cuirase, s. f. 1. Armătură formată din plăci de oțel special, cu care se blindează cuirasatele pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă. 2. Îmbrăcăminte de piele, din zale de fier sau plăci de metal care proteja pieptul și spatele războinicilor din antichitate și din evul mediu și păstrată până în sec. XIX; platoșă. [Pr.: cu-i-.Var.: chiurásă s. f.] – Din fr. cuirasse.

CUIRÁSĂ, cuirase, s. f. Armătură formată din plăci de oțel special, cu care se blindează cuirasatele pentru a le face să reziste focului inamic. – Pronunțat: cu-i-. – Variantă: chiurásă (REBREANU, R. I 281) s. f.

CUIRÁSĂ s.f. 1. Armătură din plăci de oțel, cu care se blindează navele de război. 2. Armătură de oțel care protejează pieptul și spatele, folosită mai ales în evul mediu; platoșă. [Var. chiurasă s.f. / < fr. cuirasse].

CUIRÁSĂ s. f. 1. armătură din plăci de oțel cu care se blindează navele de război; blindaj. 2. armură de oțel care protejează pieptul și spatele, folosită mai ales în evul mediu; platoșă. (< fr. cuirasse)

CUIRÁSĂ ~e f. 1) Înveliș de oțel cu care se blindează corpul navelor mari de luptă pentru a rezista proiectilelor. 2) ist. Pieptar din plăci de metal, care se îmbraca pentru a proteja pieptul și spatele luptătorului; platoșă. 3): ~ toracică aparat în formă de pieptar cu ajutorul căruia se face respirația artificială. [Sil. cu-i-] /<fr. cuirasse

PANȚER s, m. (Ban.) Cuirasă, platoșă. Pantzir. Lorica. AC, 358. Etimologie: scr. pancir. Cf. magh. páncér.

cuirasă f. 1. platoșă; 2. căptușeală de fier ce apără unele corăbii de gloanțe (= fr. cuirasse).

*chĭurásă f., pl. e (fr. cuirasse, d. cuir, [lat. corium], pele; it. corazza). Platoșă, îmbrăcăminte de metal (saŭ de alt-ceva) făcută ca să te ferească de loviturĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cuirasá (a ~) (cu-i-) vb., ind. prez. 3 cuiraseáză

cuirasá vb. (sil. cu-i-), ind. prez. 1 sg. cuiraséz, 3 sg. și pl. cuiraseáză

cuirásă (cu-i-) s. f., g.-d. art. cuirásei; pl. cuiráse

arată toate definițiile

Intrare: cuirasa
  • silabație: cu-i- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cuirasa
  • cuirasare
  • cuirasat
  • cuirasatu‑
  • cuirasând
  • cuirasându‑
singular plural
  • cuirasea
  • cuirasați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cuirasez
(să)
  • cuirasez
  • cuirasam
  • cuirasai
  • cuirasasem
a II-a (tu)
  • cuirasezi
(să)
  • cuirasezi
  • cuirasai
  • cuirasași
  • cuirasaseși
a III-a (el, ea)
  • cuirasea
(să)
  • cuiraseze
  • cuirasa
  • cuirasă
  • cuirasase
plural I (noi)
  • cuirasăm
(să)
  • cuirasăm
  • cuirasam
  • cuirasarăm
  • cuirasaserăm
  • cuirasasem
a II-a (voi)
  • cuirasați
(să)
  • cuirasați
  • cuirasați
  • cuirasarăți
  • cuirasaserăți
  • cuirasaseți
a III-a (ei, ele)
  • cuirasea
(să)
  • cuiraseze
  • cuirasau
  • cuirasa
  • cuirasaseră
Intrare: cuirasă
  • silabație: cu-i- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuira
  • cuirasa
plural
  • cuirase
  • cuirasele
genitiv-dativ singular
  • cuirase
  • cuirasei
plural
  • cuirase
  • cuiraselor
vocativ singular
plural
chiurasă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiura
  • chiurasa
plural
  • chiurase
  • chiurasele
genitiv-dativ singular
  • chiurase
  • chiurasei
plural
  • chiurase
  • chiuraselor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cuirasa

etimologie:

cuirasă chiurasă

  • 1. în trecut Armătură formată din plăci de oțel special, cu care se blindau cuirasatele pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: blindaj
  • 2. Îmbrăcăminte de piele, din zale de fier sau plăci de metal care proteja pieptul și spatele războinicilor din Antichitate și din Evul Mediu și păstrată până în secolul XIX.
    surse: DEX '09 DN sinonime: platoșă
  • 3. Cuirasă toracică = aparat în formă de pieptar cu ajutorul căruia se face respirația artificială.
    surse: NODEX

etimologie: