13 definiții pentru cuantum cvantum


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUÁNTUM, cuantumuri, s. n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc. [Var.: cvántum s. n.] – Din fr., lat. quantum.

CUÁNTUM, cuantumuri, s. n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc. [Var.: cvántum s. n.] – Din fr., lat. quantum.

cuantum sn [At: DA / V: cva~, qua~ / E: fr, lat quantum] (Frm; ltm) Cantitate, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc. corectată

CUÁNTUM s. n. (Rar) Cantitate, mărime, număr, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc. Cuantumul datoriei. – Pronunțat: cuan-. – Variantă: cvántum s. n.

CUÁNTUM s.n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se ridică o cheltuială, un credit etc. [Pron. cuan-, var. cvantum s.n. / < lat. quantum].

CUÁNTUM s. n. cantitate, nivel, sumă la care se ridică o cheltuială, un credit. (< fr., lat. quantum)

CUÁNTUM n. Mărime, cantitate (neprecizată) la care se ridică o cheltuială, un credit etc. [Sil. cu-an-] /<fr., lat. quantum

CVÁNTUM s. n. v. cuantum.

CVÁNTUM s.n. v. cuantum.

*quántum n. (cŭantum, cuv. lat. care înseamnă „cît”. V. cît). Rar. Cantitate, sumă anumită.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cuántum (cuan-) s. n., art. cuántumul; pl. cuántumuri

cuántum s. n. (sil. cuan-), art. cuántumul; pl. cuántumuri

Intrare: cuantum
  • silabație: cuan-tum
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuantum
  • cuantumul
  • cuantumu‑
plural
  • cuantumuri
  • cuantumurile
genitiv-dativ singular
  • cuantum
  • cuantumului
plural
  • cuantumuri
  • cuantumurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cvantum
  • cvantumul
  • cvantumu‑
plural
  • cvantumuri
  • cvantumurile
genitiv-dativ singular
  • cvantum
  • cvantumului
plural
  • cvantumuri
  • cvantumurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cuantum cvantum

etimologie: