2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRUCÍȘ, -Ă, cruciși, -e, adj., adv. I. Adj. 1. (Despre ochi, p. ext., despre oameni) Sașiu; fig. dușmănos. 2. Care se întretaie, se încrucișează. ◊ Loc. adv. În cruciș = în cruce. II. Adv. 1. Întretăindu-se în formă de cruce (I 1). 2. În direcție piezișă; oblic. ◊ Expr. Și (în) cruciș, și (în) curmeziș = în lung și în lat, în toate părțile. A se pune (în) cruciș și (în) curmeziș = a încerca prin toate mijloacele să se opună, să zădărnicească o acțiune. – Cruce + suf. -iș.

CRUCÍȘ, -Ă, cruciși, -e, adj., adv. I. Adj. 1. (Despre ochi, p. ext., despre oameni) Sașiu; fig. dușmănos. 2. Care se întretaie, se încrucișează. ◊ Loc. adv. În cruciș = în cruce. II. Adv. 1. Întretăindu-se în formă de cruce (I 1). 2. În direcție piezișă; oblic. ◊ Expr. Și (în) cruciș, și (în) curmeziș = în lung și în lat, în toate părțile. A se pune (în) cruciș și (în) curmeziș = a încerca prin toate mijloacele să se opună, să zădărnicească o acțiune. – Cruce + suf. -iș.

cruciș [At: CANTEMIR, I. I. I, 184 / Pl: ~uri și ~e / E: cruce + -iș] 1 av (Îlav) În ~ În formă de cruce Si: încrucișat. 2 av (D. luptători; îe) A se prinde ~ A-și înlănțui brațelele. 3 av (D. drumuri; îe) A se face ~ A se intersecta. 4 av (Îe) A se uita ~ A privi sașiu. 5 av (Fig; îae) A privi dușmănos. 6 av (Pop; îe) A înghiți ~ A se îneca. 7 av Transversal. 8 av În direcție opusă. 9 av (Pop; îlav) (În) ~ și (în) curmeziș Pretutindeni. 10 av (Îal) Cu de-amănuntul. 11 av (Înv; îlav) De ~ul Oblic. 12 av (Pop; îe) A sta de-a ~ul, a se pune ~ (și curmeziș), (rar) în lungiș și-n ~ A lupta (cu toate mijloacele) împotriva a ceva. 13 a Care este în formă de cruce. 14 a Sașiu. 15 a (Fig) Dușmănos. 16 sf (Înv) Încrucișare. 17 sn (Ccr; mpl) Răspântie. 18 sf (Mol) Cruce (mică).

CRUCÍȘ2, -Ă, cruciși, -e, adj. 1. (Despre ochi, p. ext. despre persoane) Sașiu; fig. dușmănos. Intră în vorbă Coțușcă, pîndindu-și mai cu strășnicie vîrful nasului ascuțit, cu ochii lui cruciși. CAMILAR, N. II 268. Au fost nevoiți să se înghesuie prin birourile lor strîmte... pentru a face loc noilor camarazi pe care îi priviră cu ochi cruciși. PAS, Z. III 29. ◊ (Adverbial, în expr.) A se uita cruciș = a avea privirile încrucișate, a fi sașiu; fig. a privi (pe cineva) pieziș, cu dușmănie. Nu se poate stăpîni să nu se uite la ea cruciș. STANCU, D. 34. 2. Care se întretaie. Drumuri crucișe.Două triunghiuri crucișe. EMINESCU, N. 45. ◊ Loc. adv. În cruciș = în cruce, v. cruce. Au arat Țăranii gospodari pînă-n prundiș Și brazda au semănat-o în cruciș, Să lege spicul greu, cu rod bogat. POEZ. N. 385.

CRUCÍȘ1 adv. 1. În cruce, întretăindu-se în chip de cruce. Îșifrămînta mîinile neliniștit, parcă-i lipsea ceva; și le strînse cruciș la piept, se plesni cu ele peste genunchi. CAMILAR, TEM. 15. Călușei Tot mărunței, Cu frîne cruciș pe ei. HODOȘ, P. P. 201. ◊ Expr. (Despre drumuri) A se face cruciș = a se bifurca. Ne-am dus pînă unde ne-am dus Și ni s-a făcut drumul cruciș Și nu ne-am mai putut duce. TEODORESCU, P. P. 181. 2. În direcție piezișă, în diagonală, oblic. Cu dreapta-i molatică... arătă, vag și cam cruciș... spre un deal închipuit. HOGAȘ, M. N. 146. Îngroapă cruciș capetele mieilor în două colțuri a casii. ALECSANDRI,P. P. 194. ◊ Loc. adv. Și (în) cruciș și (în) curmerziș = în toate părțile, în lung și în lat, pretutindeni; cu de-amănuntul. După ce umblară lumea în cruciș și în curmeziș, ajunseră la muma crivățului. ISPIRESCU, L. 117. Se uitară toți la dînsul și cruciș și curmeziș. PANN, P. V. III 56. (Regional) Din cruciș și curmeziș = din toate părțile, de pretutindeni. Din veacuri uitate stau aici în capătul acestei păduri privind la tineretul care aleargă din cruciș și curmeziș. POPESCU, B. II 29. ◊ Expr. A se pune (în) cruciș și curmeziș = a-și da toată osteneala, a încerca prin toate mijloacele, a lupta din toate puterile (pentru a realiza ceva pozitiv sau pentru a se împotrivi la ceva negativ). Nu scap eu de tine, nici tu de mine, măcar de s-ar pune nu știu cine în cruciș și curmeziș. ISPIRESCU, L. 63. A sta cu mîinile cruciș = a sta cu mîinile încrucișate, v. încrucișat. Dacă stăm cu mîinile cruciș au să ne blesteme copiii, că am văzut adevărul și n-am luat din el mai repede. CAMILAR, TEM. 394.

CRUCÍȘ2 ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care se uită încrucișat; sașiu; ceacâr. 2) (despre ochi) Care este orientat în cruce; sașiu; ceacâr; zbanghiu; ponciș; încrucișat. 3) Care se încrucișează. Drumuri ~e. /cruce + suf. ~iș

CRUCÍȘ1 adv. 1) În cruce; întretăindu-se în formă de cruce. ◊ (Și) în ~ și în curmeziș în toate direcțiile. 2) Cu dușmănie. /cruce + suf. ~iș

cruciș adv. 1. ca o cruce: armele lor ude cruciș le ’mpreună AL.; 2. strâmb, la o parte: a se uita cruciș.

crucíș adv. În formă de cruce: a așeza doŭă lemne cruciș. Mă uĭt cruciș, îs șpanchĭ (încrucișat).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

crucíș1 adj. m., pl. crucíși; f. crucíșă, pl. crucíșe

crucíș adj. m., pl. crucíși; f. sg. crucíșă, pl. crucíșe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRUCÍȘ adj., adv. 1. adj. v. sașiu. 2. adv. v. sașiu. 3. adj., adv. v. pieziș. 4. adv. cruce. (S-au așezat ~ în calea lor.)

CRUCIȘ adj., adv. 1. adj. chiorîș, încrucișat, pieziș, sașiu, strabic, (pop.) șpanchiu, zbanghiu, (reg.) bazaochi, ceacîr, ceur, chior, honchiu, ponciș, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~; privire ~.) 2. adv. chiondorîș, chiorîș, încrucișat, sașiu, strîmb, (pop.) pieziș, șpanchiu, (reg.) ponciș. (Se uită, privește ~.) 3. adj., adv. oblic, pieziș. (O linie ~.)

Intrare: cruciș (adj.)
cruciș1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cruciș
  • crucișul
  • crucișu‑
  • crucișă
  • crucișa
plural
  • cruciși
  • crucișii
  • crucișe
  • crucișele
genitiv-dativ singular
  • cruciș
  • crucișului
  • crucișe
  • crucișei
plural
  • cruciși
  • crucișilor
  • crucișe
  • crucișelor
vocativ singular
plural
Intrare: cruciș (adv.)
cruciș2 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • cruciș
  • cruci
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cruciș (adj.)

  • 1. Despre ochi, prin extensiune, despre oameni:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ceacâr sașiu attach_file un exemplu
    exemple
    • Intră în vorbă Coțușcă, pîndindu-și mai cu strășnicie vîrful nasului ascuțit, cu ochii lui cruciși. CAMILAR, N. II 268.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Au fost nevoiți să se înghesuie prin birourile lor strîmte... pentru a face loc noilor camarazi pe care îi priviră cu ochi cruciși. PAS, Z. III 29.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (și) adverbial expresie A se uita cruciș = a avea privirile încrucișate, a fi sașiu
      surse: DLRLC
      • 1.2.1. figurat A privi (pe cineva) pieziș, cu dușmănie.
        exemple
        • Nu se poate stăpîni să nu se uite la ea cruciș. STANCU, D. 34.
          surse: DLRLC
  • 2. Care se întretaie, se încrucișează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Drumuri crucișe.
      surse: DLRLC
    • Două triunghiuri crucișe. EMINESCU, N. 45.
      surse: DLRLC
    • 2.1. locuțiune adverbială În cruciș = în cruce.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Au arat Țăranii gospodari pînă-n prundiș Și brazda au semănat-o în cruciș, Să lege spicul greu, cu rod bogat. POEZ. N. 385.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Cruce + sufix -iș.
    surse: DEX '98 DEX '09

cruciș (adv.)

  • 1. Întretăindu-se în formă de cruce.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Își frămînta mîinile neliniștit, parcă-i lipsea ceva; și le strînse cruciș la piept, se plesni cu ele peste genunchi. CAMILAR, TEM. 15.
      surse: DLRLC
    • Călușei Tot mărunței, Cu frîne cruciș pe ei. HODOȘ, P. P. 201.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (Despre drumuri) A se face cruciș = a se bifurca.
      surse: DLRLC sinonime: bifurca attach_file un exemplu
      exemple
      • Ne-am dus pînă unde ne-am dus Și ni s-a făcut drumul cruciș Și nu ne-am mai putut duce. TEODORESCU, P. P. 181.
        surse: DLRLC
  • 2. În direcție piezișă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: oblic attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cu dreapta-i molatică... arătă, vag și cam cruciș... spre un deal închipuit. HOGAȘ, M. N. 146.
      surse: DLRLC
    • Îngroapă cruciș capetele mieilor în două colțuri a casii. ALECSANDRI,P. P. 194.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Și (în) cruciș, și (în) curmeziș = în lung și în lat, în toate părțile.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • După ce umblară lumea în cruciș și în curmeziș, ajunseră la muma crivățului. ISPIRESCU, L. 117.
        surse: DLRLC
      • Se uitară toți la dînsul și cruciș și curmeziș. PANN, P. V. III 56.
        surse: DLRLC
    • 2.2. locuțiune adverbială regional Din cruciș și curmeziș = din toate părțile, de pretutindeni.
      exemple
      • Din veacuri uitate stau aici în capătul acestei păduri privind la tineretul care aleargă din cruciș și curmeziș. POPESCU, B. II 29.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A se pune (în) cruciș și (în) curmeziș = a încerca prin toate mijloacele să se opună, să zădărnicească o acțiune.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Nu scap eu de tine, nici tu de mine, măcar de s-ar pune nu știu cine în cruciș și curmeziș. ISPIRESCU, L. 63.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie A sta cu mâinile cruciș = a sta cu mâinile încrucișate.
      exemple
      • Dacă stăm cu mîinile cruciș au să ne blesteme copiii, că am văzut adevărul și n-am luat din el mai repede. CAMILAR, TEM. 394.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Cruce + sufix -iș.
    surse: DEX '98 DEX '09