2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CROTAL2, crotale, s. n. Castanietă. – Din ngr. krotalon.

CROTAL1, crotali, s. m. (Zool.) Șarpe-cu-clopoței. – Din fr. crotale.

crotal2 sn [At: LTR / E: ngr χρόταλον „zurgălău”] Cercel metalic inscripționat, pentru marcarea animalelor la ureche.

crotal1 [At: ȘINCAI, ap. DA / Pl: ~e sn, ~i sm / E: fr crotale, ngr χρόταλον] 1 (Înv) sn Castaniete compuse din două tăblițe de fier sau de lemn. 2 sm (Zlg; reg) Șarpe-cu-clopoței.

CROTAL, crotali, s. m. (Zool.) Șarpe-cu-clopoței. – Din fr. crotale.

CROTAL, crotali, s. m. Numele științific al șarpelui-cu-clopoței, care trăiește în America tropicală.

CROTAL s.m. Șarpe foarte veninos care trăiește în America tropicală; șarpe-cu-clopoței. / < fr. crotale, cf. gr. krotalon – clopoțel].

CROTAL I. s. m. șarpe veninos de talie mare din America tropicală, cu solzi cornoși la coadă, care produc un sunet caracteristic; șarpe cu clopoței. II. s. n. instrument de percuție alcătuit dintr-o pereche de talgere mici de lemn sau metal, fixate în palme prin curele din piele, să puncteze ritmul de dans. (< fr. crotale, gr. crotalon)

CROTAL ~i m. Șarpe veninos din America tropicală; șarpe-cu-clopoței. /<fr. crotal

crotal m. soiu de șerpi veninoși a căror coadă e înarmată de solzi, ce produc un sunet de zurgălăi: el se mai numește și șarpe cu clopoței.

*crotál m., pl. (vgr. krótalon, zurgalăŭ, geamparale; lat. krótalum, it. crótalo). Un fel de șarpe veninos din America, lung pînă la doĭ metri și care are în coadă niște solzĭ sonorĭ care fac zgomot cînd se mișcă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

crotal1 (castanietă) s. n., pl. crotale

crotal2 (șarpe-cu-clopoței) s. m., pl. crotali

crotal1 (șarpe-cu-clopoței) s. m., pl. crotali

crotal2 (castanietă) s. n., pl. crotale

crotal (un fel de castaniete) s. n., pl. crotale

crotal (zool.) s. m., pl. crotali

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CROTAL s. v. șarpe-cu-clopoței.

CROTAL s. (ZOOL.; Crotalus horridus) șarpe-cu-clopoței, (înv.) șarpe-sunător.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

crotale (< it. crotali; engl. crotales; fr. crotales; germ. Zymbelstern), talgere* mici din metal de diferite dimensiuni ( de la 6-15 cm ø), a căror vechime se pierde în antichitate. Fiecare c. are un sunet precis. Berlioz, prin lucrarea sa Romeo și Julieta, le-a introdus în orch. simf. Echiv. fr. cymbales antiques.

Intrare: crotal (instrument)
crotal2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crotal
  • crotalul
  • crotalu‑
plural
  • crotale
  • crotalele
genitiv-dativ singular
  • crotal
  • crotalului
plural
  • crotale
  • crotalelor
vocativ singular
plural
Intrare: crotal (șarpe)
crotal1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crotal
  • crotalul
  • crotalu‑
plural
  • crotali
  • crotalii
genitiv-dativ singular
  • crotal
  • crotalului
plural
  • crotali
  • crotalilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

crotal, crotalesubstantiv neutru

  • 1. Instrument de percuție alcătuit dintr-o pereche de talgere mici de lemn sau metal, fixate în palme prin curele din piele, să puncteze ritmul de dans. DEX '09 MDN '00
    sinonime: castanietă
etimologie:

crotal, crotalisubstantiv masculin

  • 1. zoologie Șarpe-cu-clopoței. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.