7 definiții pentru croncănitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRONCĂNITÚRĂ, croncănituri, s. f. Croncănit. – Croncăni + suf. -tură.
CRONCĂNITÚRĂ, croncănituri, s. f. Croncănit. – Croncăni + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
croncănitură sf [At: DA / Pl: ~ri / E: croncăni + -ură] Croncănit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRONCĂNITÚRĂ, croncănituri, s. f. Strigătul păsărilor croncănitoare; croncănit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
croncănitúră s. f., g.-d. art. croncănitúrii; pl. croncănitúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
croncănitúră s. f., g.-d. art. croncănitúrii; pl. croncănitúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CRONCĂNITÚRĂ s. v. croncănit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CRONCĂNITURĂ s. croncănire, croncănit.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: croncănitură
croncănitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
croncănitură
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Croncăni + sufix -tură.surse: DEX '98 DEX '09