2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CROȘETÁRE, croșetări, s. f. Acțiunea de a croșeta.V. croșeta.

CROȘETÁRE, croșetări, s. f. Acțiunea de a croșeta.V. croșeta.

croșetare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: croșeta] Croșetat1.

CROȘETÁRE s.f. Acțiunea de a croșeta; croșetat. [< croșeta].

CROȘETÁRE s. f. punere în croșete (4) a unor cuvinte sau porțiuni de text (folosit de cenzură). (< croșetă)

croșetáre s. f. (educ.) Punerea între croșete (paranteze drepte) a unor cuvinte sau porțiuni de text, sistem des folosit de cenzura sau autocenzura dinainte de dec. 1989 ◊ „[...] în textul ediției, ultimele trei cuvinte au fost eliminate și semnalate prin blestematele croșete. E păcat de această hilară croșetare a unui text din 1899.” R.lit. 18 X 84 p. 20 (din croșetá; DN, DEX, DN3 – alt sens)

CROȘETÁ, croșetez, vb. I. Tranz. A împleti manual dantele, tricoturi etc. cu croșeta. – Din fr. crocheter.

CROȘETÁ, croșetez, vb. I. Tranz. A împleti manual dantele, tricoturi etc. cu croșeta. – Din fr. crocheter.

croșeta vi [At: ARDELEANU, U. D. / Pzi: ~tez / E: fr crocheter] 1 A împleti manual, cu croșeta. 2 (Fig; la fotbal) A dribla pe rând mai mulți adversari.

CROȘETÁ, croșetez, vb. I. Tranz. A împleti (dantele) cu croșeta. Perdele croșetate.

CROȘETÁ vb. I. tr. A împleti (dantele) cu croșeta. [< fr. crocheter].

CROȘETÁ vb. tr. a împleti (dantele) cu croșeta. (< fr. crocheter)

A CROȘETÁ ~éz tranz. (dantele, obiecte de îmbrăcăminte etc.) A împleti cu croșeta. /<fr. crocheter

croșetéz v. tr. (d. croșet; fr. crocheter, a deschide o încuĭetoare c’un cîrlig). Barb. Împletesc (cu acușoru).

împletésc v. tr. (vsl. plesti-pleton, pletati, sîrb. plesti, a împleti. V. pleată). Fac (cu ață, cu sfoară orĭ cu alt-ceva) ochĭurĭ care formează un fel de țesătură compus din fire întortocheate și servindu-mă la această lucrare de igliță, acușor saŭ andrele saŭ și de mîna liberă cînd întrebuințez ramurĭ în loc de fire: a împleti păru din cap, cĭorapĭ, dantelă, o plasă de prins pește, un coș, o pălărie de paĭe ș. a. – Și pletesc (P. P.) – În ultimu timp s’a introdus barbarizmu croșetez și tricotez (d. fr. crochet, acușor, și tricoter, a împleti).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

croșetáre s. f., g.-d. art. croșetắrii; pl. croșetắri

croșetáre s. f., g.-d. art. croșetării; pl. croșetări

croșetá (a ~) vb., ind. prez. 3 croșeteáză

croșetá vb., ind. prez. 1 sg. croșetéz, 3 sg. și pl. croșeteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CROȘETÁ vb. (Transilv. și Ban.) a ștricăni. (~ o dantelă.)

CROȘETA vb. (Transilv. și Ban.) a ștricăni. (~ o dantelă.)

arată toate definițiile

Intrare: croșetare
croșetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • croșetare
  • croșetarea
plural
  • croșetări
  • croșetările
genitiv-dativ singular
  • croșetări
  • croșetării
plural
  • croșetări
  • croșetărilor
vocativ singular
plural
Intrare: croșeta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • croșeta
  • croșetare
  • croșetat
  • croșetatu‑
  • croșetând
  • croșetându‑
singular plural
  • croșetea
  • croșetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • croșetez
(să)
  • croșetez
  • croșetam
  • croșetai
  • croșetasem
a II-a (tu)
  • croșetezi
(să)
  • croșetezi
  • croșetai
  • croșetași
  • croșetaseși
a III-a (el, ea)
  • croșetea
(să)
  • croșeteze
  • croșeta
  • croșetă
  • croșetase
plural I (noi)
  • croșetăm
(să)
  • croșetăm
  • croșetam
  • croșetarăm
  • croșetaserăm
  • croșetasem
a II-a (voi)
  • croșetați
(să)
  • croșetați
  • croșetați
  • croșetarăți
  • croșetaserăți
  • croșetaseți
a III-a (ei, ele)
  • croșetea
(să)
  • croșeteze
  • croșetau
  • croșeta
  • croșetaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

croșetare

  • 1. Acțiunea de a croșeta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: croșetat (s.n.)
  • 2. Punere în croșete a unor cuvinte sau porțiuni de text (folosit de cenzură).
    surse: MDN '00

etimologie:

  • vezi croșeta
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

croșeta

etimologie: