2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRETÁCIC, -Ă, cretacici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. A treia și ultima perioadă a erei mezozoice, caracterizată prin depuneri de masive calcaroase, prin fauna dominată de reptile, iar flora prin gimnosperme; cretaceu. 2. Adj. Care se referă la cretacic (1), care aparține cretacicului. – Din germ. Kretazisch.

cretacic, ~ă [At: LTR2 / Pl: ~ici, ~ice / E: ns cf fr crétacé] (Glg) 1 sn Ultima perioadă a erei mezozoice. 2 a Care ține de cretacic (1).

CRETÁCIC, -Ă, cretacici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Ultima perioadă a erei mezozoice, caracterizată prin depuneri de masive calcaroase; cretaceu. 2. Adj. Care se referă la cretacic (1), care aparține cretacicului. – Cf. fr. crétacé.

CRETÁCIC s. n. Perioadă geologică a erei secundare caracterizată prin depuneri de masive calcaroase.

CRETÁCIC s.n. Ultima perioadă a mezozoicului, care se caracterizează prin depuneri masive de calcar. // adj. Care aparține acestei perioade. [După fr. crétacé].

CRETÁCIC, -Ă, cretacici, -e, adj., s. n. (Din) ultima perioadă a mezozoicului, care succedă jurasicului, cu depuneri masive de calcar; cretaceu (II). (din germ. Kretazisch)

CRETÁCIC n. Ultima perioadă a erei mezozoice, caracterizată prin depuneri masive de calcar. /<fr. crétacé


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cretácic1 adj. m., pl. cretácici; f. cretácică, pl. cretácice

cretácic adj. m., pl. cretácici; f. sg. cretácică, pl. cretácice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRETÁCIC s., adj. (GEOL.) cretaceu. (Perioada ~.)

CRETACIC s., adj. (GEOL.) cretaceu. (Perioada ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CRETACIC, a treia și ultima perioadă a Mezozoicului, care a durat c. 65 mil. ani. Fauna este reprezentată prin toate clasele de nevertebrate și prin aproape toate vertebratele; apar primele mamifere placentare. Flora este dominată de de gimnosperme, în special conifere. Sedimentele marine sînt formate din calcare, gresii calcaroase, calcare marnoase și cretă. Orogeneza a produs cutări și exondări (mișcările cimmeriene noi, austrice, subhercinice și laramice), s-au înregistrat frecvente erupții vulcanice, reprezentate prin uriașe curgeri de bazalte în India („trappele” din Pod. Deccan), în Africa Orientală, întruziunile de granodiorite, sienite, și revărsările de dacite și riolite din Munții Apuseni.

Intrare: cretacic (adj.)
cretacic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cretacic
  • cretacicul
  • cretacicu‑
  • cretacică
  • cretacica
plural
  • cretacici
  • cretacicii
  • cretacice
  • cretacicele
genitiv-dativ singular
  • cretacic
  • cretacicului
  • cretacice
  • cretacicei
plural
  • cretacici
  • cretacicilor
  • cretacice
  • cretacicelor
vocativ singular
plural
Intrare: cretacic (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cretacic
  • cretacicul
  • cretacicu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cretacic
  • cretacicului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cretacic (adj.)

  • 1. Care se referă la cretacic, care aparține cretacicului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

cretacic (s.n.)

  • 1. A treia și ultima perioadă a erei mezozoice, caracterizată prin depuneri de masive calcaroase, prin fauna dominată de reptile, iar flora prin gimnosperme.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: cretaceu (s.n.)

etimologie: