5 intrări
47 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRAC2, craci, s. m. (Pop.) 1. Piciorul omului de la coapsă până la călcâi. ♦ Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor, ale salopetei, ale treningului etc. 2. Crăcană (I 1). 3. Creangă, ramură, cracă. 4. Ramificație a unui deal; picior de deal sau de munte. 5. Ramificație a unei ape curgătoare. – Din bg. krak.
CRAC2, craci, s. m. (Pop.) 1. Piciorul omului de la coapsă până la călcâi. ♦ Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor, ale salopetei, ale treningului etc. 2. Crăcană (I 1). 3. Creangă, ramură, cracă. 4. Ramificație a unui deal; picior de deal sau de munte. 5. Ramificație a unei ape curgătoare. – Din bg. krak.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CRÁCĂ, crăci, s. f. Ramură (mai groasă) a unui copac; creangă. ◊ Expr. A-și tăia craca de sub picioare = a-și pune în primejdie situația printr-o acțiune necugetată. – Din crac2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CRÁCĂ, crăci, s. f. Ramură (mai groasă) a unui copac; creangă. ◊ Expr. A-și tăia craca de sub picioare = a-și pune în primejdie situația printr-o acțiune necugetată. – Din crac2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CRĂCÍ, crăcesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) crăcăna. – Din crac2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CRĂCÍ, crăcesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) crăcăna. – Din crac2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
crac2 sm [At: ANON. CAR. / Pl: ~aci / E: bg крак, srb krak] 1 (Dom) Picior. 2 (Îs) Între ~aci Între picioare. 3 (Pan; d. animale; îlav) În doi ~aci Ridicat în două picioare. 4 (Pex) Fiecare dintre cele două părți ale pantalonului, corespunzătoare celor două picioare ale omului. 5 (Pop; pan) Fiecare dintre cele două părți simetrice, care se pot desface, ale compasului, cleștelui, foarfecei etc. 6 (Pex) Fiecare dintre cele două părți în care se bifurcă furca, scoaba etc. 7 (Pex) Fiecare dintre cele două mânere simetrice ale ferăstrăului, plugului etc. 8 (Îvp; îs) ~acii roții Instrument de tortură care sfărâma oasele celor condamnați să fie trași pe roată. 9 (Îvp; îs) ~acii căruței Cele două prelungiri dinainte sau dinapoi ale dricului căruței. 10 (Îvp; îs) ~acii hățurilor Curele care unesc cele două hamuri cu zăbalele. 11 (Îvp; îs) ~ul sau ~acii războiului Butuc. 12 (Îvp; îs) Ac cu ~aci Agrafa de păr. 13 (Trs; înv) Ramificație a unei conducte. 14 (Reg) Vârtelniță. 15 (Reg) Furcă a fântânii cu ciutură. 16 (Reg) Cârlig cu care se face legătura între pari. 17 (Trs; înv) Prepeleac pentru uscat fânul. 18 (Reg) Cracă de copac. 19 (Sil; spc; îs) ~ lacom Ramură crescută din mugurii dorminzi, după ce arborele a ajuns la lumină. 20-21 Ramificație de deal sau de vale. 22-23 Picior de deal sau de munte. 24 Braț al unui râu. 25 A fluent. 26 Ramificație a unui lac. 27 (Îs) ~ cu apă moartă Ramificație a râului care și-a pierdut legătura cu cursul principal. 28 (Reg; îe) ~-morac Expresie în jocurile de copii, care se referă la un băț lung de 15-20 cm, cu mijlocul mai gros, aruncat peste un alt băț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cracă sf [At: PANN, P. V. I, 90 / V: crea~ / Pl: crăci / E: ns cf crac, creangă] 1 Creangă. 2 (Îe) A-și tăia -ca de sub picioare A-și pune în primejdie situația printr-o acțiune necugetată. 3 Ramură. 4 Ramificație la coarnele cerbului. 5 (Lpl) Crac (9).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
crăci [At: CREANGĂ, P. 54 / Pzi: ~ăcesc / E: crac] (Pfm) 1-2 vtr (D. oameni) A (se) crăcăna (3-4). 3 vt (Pex; d. obiecte) A se desface în unghi. 4-5 vtr (D. dinții ferăstrăului) A (se) strâmba în direcții diferite. 6 vr (D. oameni) A merge cu picioarele depărtate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
crâci vi [At: PAMFILE, C.Ț. 254 / Pzi: ~ăcesc / E: nct] (Dob) A țipa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRAC, craci, s. m. 1. Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor etc. ◊ Piciorul omului de la coapsă pînă la călcîi. 2. Crăcană (1). Furcă cu trei craci. 3. Ramură, creangă, cracă. A tăiat un crac de pom uscat. ȘEZ. II 51. Am un copac cu doisprezece craci, și în tot cracul cîte patru cuiburi, și-n tot cuibul cîte șapte ouă (Anul, luna și săptămînile). POP. 4. Ramificație de dealuri, picior de deal sau de munte. D-apoi că pe-aicea nu-i Tazlău; numai cît crăcii lui îs pe-acolea pe-aproape. HOGAȘ, DR. 205. Un crac de munte se dezbină cu pornire. NEGRUZZI, S. II 6.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRÁCĂ, crăci, s. f. Ramură groasă a unui copac; creangă. Dintr-un salt [motanul] sări în craca unui măr c-un miaun zugrumat. SADOVEANU, N. F. 34. Amîndoi, așezați sub craca cea mai deasă a nucului, rămîn un moment tăcuți. BUJOR, S. 61. Eu zic cucului să tacă, El se suie sus pe cracă. ALECSANDRI, P. P. 274. ◊ Expr. A-și tăia craca de sub picioare = a-și pune în primejdie situația.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRĂCÍ, crăcesc, vb. IV. Refl. A depărta mult, în lături, picioarele; a se crăcăna. Frîntul... se crăcea așa de tare că ajungea cu coșul pînă la pămînt. SBIERA, P. 262. Dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit. CREANGĂ, P. 54. ◊ Tranz. (Cu privire la picioare) A desface în lături, a depărta.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRAC ~i m. pop. 1) Piciorul omului de la coapsă până la călcâi. 2) Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor. 3) Fiecare braț al unui obiect ramificat. /<bulg. krak
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CRÁCĂ crăci f. Ramură de copac; creangă. ◊ A-și tăia ~a de sub picioare a-și crea singur o situație periculoasă printr-o acțiune nechibzuită. /Din crac
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
crac m. 1. picior (mai ales de animal), în special partea corpului ce se întinde dela genuchi până la picior; 2. partea nădragilor ce acopere cracul; 3.tot ce seamănă unui crac: braț de rîu, picior de compas, proțap de trăsură, colț de furculiță, corn de furcă, [Slav. KRAKŬ, gambă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cracă f. ramură groasă. [Derivat din crac: lit. braț de arbore].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
crăcì v. Mold. a crăcăna: se crăcește cu un picior la răsărit CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
crac m. (bg. sîrb. krak, crac, rut. krak, ramură. V. crăcană, răscrăcănez). Fam. Pop. Picĭoru de la șold pînă la talpă. Partea pantalonilor și izmenelor care acopere cracu: un crac suflecat. Braț de rîŭ. Picĭor de scară, de compas ș. a.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
crácă f., pl. ăcĭ (d. crac). Vest. Ramură, creangă. – În Olt. creacă, pl. ecĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
crăcésc (mă) v. refl. (d. crac). Pop. Triv. Mă crăcănez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
crac2 (pop.) s. m., pl. craci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
crácă s. f., g.-d. art. crắcii; pl. crăci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F74) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
cracă
- 1. Ramură (mai groasă) a unui copac.exemple
- Dintr-un salt [motanul] sări în craca unui măr c-un miaun zugrumat. SADOVEANU, N. F. 34.surse: DLRLC
- Amîndoi, așezați sub craca cea mai deasă a nucului, rămîn un moment tăcuți. BUJOR, S. 61.surse: DLRLC
- Eu zic cucului să tacă, El se suie sus pe cracă. ALECSANDRI, P. P. 274.surse: DLRLC
- 1.1. expresie A-și tăia craca de sub picioare = a-și pune în primejdie situația printr-o acțiune necugetată.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09 DEX '98
crac (s.m.) popular
- 1. Piciorul omului de la coapsă până la călcâi.surse: DEX '09 DLRLC
- 1.1. Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor, ale salopetei, ale treningului etc.surse: DEX '09 DLRLC
-
- 2. Crăcană.exemple
- Furcă cu trei craci.surse: DLRLC
-
- exemple
- A tăiat un crac de pom uscat. ȘEZ. II 51.surse: DLRLC
- Am un copac cu doisprezece craci, și în tot cracul cîte patru cuiburi, și-n tot cuibul cîte șapte ouă (Anul, luna și săptămânile). POP.surse: DLRLC
-
- 4. Ramificație a unui deal; picior de deal sau de munte.surse: DEX '09 DLRLC 2 exempleexemple
- D-apoi că pe-aicea nu-i Tazlău; numai cît cracii lui îs pe-acolea pe-aproape. HOGAȘ, DR. 205.surse: DLRLC
- Un crac de munte se dezbină cu pornire. NEGRUZZI, S. II 6.surse: DLRLC
-
- 5. Ramificație a unei ape curgătoare.surse: DEX '09
etimologie:
- limba bulgară kraksurse: DEX '09
crăci
- exemple
- Frîntul... se crăcea așa de tare că ajungea cu coșul pînă la pămînt. SBIERA, P. 262.surse: DLRLC
- Dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit. CREANGĂ, P. 54.surse: DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09 DEX '98