2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

crâșmărea sf vz cărciumăreasă

CRÂȘMĂREÁSĂ s. f. v. cârciumăreasă.

CRÂȘMĂREÁSĂ s. f. v. cârciumăreasă.

cârcimăreásă sf vz cârciumăreasă

cârciumăreásă sf [At: BĂRAC, T. 31 / V: crấșm~ (reg) ~cim~, câșmăreáță / Pl: ~ese / E: cârciumar + -easă] 1 Nevastă de cârciumar Si: cârciumăriță (1). 2 Proprietăreasa unei cârciumi Si: cârciumăriță (2). 3 (Bot) Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse, ovale, cu flori mari divers colorate Si: (reg) bulgarce, capul-cucului, căpitani, cătănuță (3), coconi, coconite, doamne, domnișor, garoafei, gura-paharului, leliță, maior, măciucă, nemțișor, nemțoaice, ochiul- cucului, ochii-cucului, pătlăci, pană, pofta-femeii, ruji-mici, rugușițe, schelcuite de Țarigrad, tarelci, turnurele, turcoaice (Zinnia elegans).

ex-cârciumărea sf [At: CĂLINESCU, S. 318/ S și: exc~ / Pl: ~ese / E: ex- + cârciumăreasă] (Rar) Fostă cârciumăreasă. corectată

CÂRCIMĂREÁSĂ s. f. v. cârciumăreasă.

CÂRCIMĂREÁSĂ s. f. v. cârciumăreasă.

CÂRCIUMĂREÁSĂ, cârciumărese, s. f. 1. Femeie care are în proprietate o cârciumă; nevastă de cârciumar; cârciumăriță. 2. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse, ovale, cu flori mari, divers colorate (Zinnia elegans). [Var.: crâșmăreásă, (reg.) cârcimăreásă s. f.] – Cârciumar + suf. -easă.

CÂRCIUMĂREÁSĂ, cârciumărese, s. f. 1. Nevastă de cârciumar; femeie care are în proprietate o cârciumă; cârciumăriță. 2. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse, ovale, cu flori mari, divers colorate (Zinnia elegans). [Var.: crâșmăreásă, (reg.) cârcimăreásă s. f.] – Cârciumar + suf. -easă.

CÎRCIMĂREÁSĂ s. f. v. cîrciumăreasă.

CÎRCIUMĂREÁSĂ, cîrciumărese, s. f. 1. Nevastă de cîrciumar; femeie care ține o circiumă. Își ia nevastă frumoasă Ș-o pune cîrciumăreasă. BIBICESCU, P. P. 181. 2. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori mari, albe, galbene sau roșii (Zinnia elegans). În rond, ca-n horă, se-nvîrteau flori dese: Petunii albe și cîrciumărese. BOTEZ, F. S. 56. – Variantă: cîrcimăreásă (pronunțat cîrci-mă-) (TEODORESCU, P. P. 331) s. f.

CRÎȘMĂREÁSĂ, crîșmărese, s. f. (Mold., Transilv.) Cîrciumăreasă. Sărbătoarea, și duminica vezi toate crîșmăresele gătite. NEGRUZZI, S. I 315.

CÂRCIUMĂREÁSĂ ~ése f. 1) Femeie care ține o cârciumă. 2) Soție a cârciumarului. 3) Plantă decorativă anuală cu flori roșii, albe sau galbene. /cârciumar + suf. ~easă


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cârciumăreásă s. f., g.-d. art. cârciumărései; pl. cârciumărése

cârciumăreásă s. f., g.-d. art. cârciumărései; pl. cârciumărése


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÂRCIUMĂREÁSĂ s. I. cârciumăriță. (În cârciumă servea o ~.) II. (BOT.; Zinnia elegans) (reg.) măciuci (pl.).

CÎRCIUMĂREA s. 1. cîrciumăriță. (În cîrciumă servea o ~.) 2. (BOT.; Zinnia elegans) măciuci (pl.).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ZINNIA L., CÎRCIUMĂRESE, fam. Compositae. Gen originar din Texas, Mexic și Arizona, cca 16 specii, plante păroase sau glabre, erbacee sau semilemnoase, anuale sau vivace, cu soiuri pitice, mijlocii și înalte, înfloresc din iul. pînă la îngheț. Flori (cele ale discului hermafrodite, tubuloase, și cele radiale femele, ligulate) lung-pedunculate, înconjurate de un involucru campanulat cu foliole late și vîrf bont, pergamentoase, așezate în 3 sau mai multe rînduri, imbricat, cele exterioare mai scurte decît cele interioare. Frunze opuse, sesile, amplexicaule.

Intrare: crâșmăreasă
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crâșmărea
  • crâșmăreasa
plural
  • crâșmărese
  • crâșmăresele
genitiv-dativ singular
  • crâșmărese
  • crâșmăresei
plural
  • crâșmărese
  • crâșmăreselor
vocativ singular
  • crâșmărea
  • crâșmăreaso
plural
  • crâșmăreselor
Intrare: cârciumăreasă
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârciumărea
  • cârciumăreasa
plural
  • cârciumărese
  • cârciumăresele
genitiv-dativ singular
  • cârciumărese
  • cârciumăresei
plural
  • cârciumărese
  • cârciumăreselor
vocativ singular
  • cârciumărea
  • cârciumăreaso
plural
  • cârciumăreselor
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crâșmărea
  • crâșmăreasa
plural
  • crâșmărese
  • crâșmăresele
genitiv-dativ singular
  • crâșmărese
  • crâșmăresei
plural
  • crâșmărese
  • crâșmăreselor
vocativ singular
  • crâșmărea
  • crâșmăreaso
plural
  • crâșmăreselor
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârcimărea
  • cârcimăreasa
plural
  • cârcimărese
  • cârcimăresele
genitiv-dativ singular
  • cârcimărese
  • cârcimăresei
plural
  • cârcimărese
  • cârcimăreselor
vocativ singular
  • cârcimărea
  • cârcimăreaso
plural
  • cârcimăreselor

crâșmăreasă

etimologie:

cârciumăreasă crâșmăreasă cârcimăreasă

  • 1. Femeie care are în proprietate o cârciumă; nevastă de cârciumar.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: cârciumăriță un exemplu
    exemple
    • Își ia nevastă frumoasă Ș-o pune cîrciumăreasă. BIBICESCU, P. P. 181.
      surse: DLRLC
  • 2. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse, ovale, cu flori mari, divers colorate (Zinnia elegans).
    surse: DLRLC DEX '09 NODEX sinonime: măciuci un exemplu
    exemple
    • În rond, ca-n horă, se-nvîrteau flori dese: Petunii albe și cîrciumărese. BOTEZ, F. S. 56.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • cârciumar + sufix -easă.
    surse: DEX '09 NODEX