CÎRCIUMĂREASĂ, cîrciumărese, s. f. 1. Nevastă de cîrciumar; femeie care ține o cîrciumă. Își ia nevastă frumoasă Ș-o pune cîrciumăreasă. BIBICESCU, P. P. 181. 2. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori mari, albe, galbene sau roșii (Zinnia elegans). În rond, ca-n horă, se-nvîrteau flori dese: Petunii albe și cîrciumărese. BOTEZ, F. S. 56. – Variantă: cîrcimăreasă (pronunțat cîrci-mă-) (TEODORESCU, P. P. 331) s. f.