2 intrări

8 definiții

cox2 sn vz cocs

cox s. m. – Produs solid obținut din cărbune de pămînt. – Var. ortografică coks. Germ. Koks (sec. XIX).

*cox n., pl. urĭ (germ. coaks, citit kox, d. engl. coak și coke, pl. cokes). Cărbune de pămînt din care s’aŭ scos, pin destilare, elementele gazoase (care se întrebuințează ca gaz de iluminat). Arde bine, dă căldură foarte mare, nu face fum mult, dar se aprinde greŭ. – Se poate scrie și coks orĭ cocs.

coxo- [At: DN3 / V: cox- / E: fr coxe, lat coxa] Element prim de compunere cu semnificația: „coapse”. 1 Referitor la coapsă. 2 Care aparține coapsei.

COX(O)- elem. „coapsă”, „șold”. (< fr. cox/o/-, cf. lat. coxa)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COX-, v. COXO-.~algie (v. -algie), s. f., durere localizată în articulația șoldului; ~anchilometru (v. anchilo-, v. -metru1), s. n., instrument cu care se măsoară gradul de diformitate a unui șold anchilozat; ~artrie (v. -artrie), s. f., coxartroză*; ~artropatie (v. artro-, v. -patie), s. f., afecțiune a articulației coxale; ~artroză (v. -artroză), s. f., reumatism cronic degenerativ al șoldului; sin. coxartrie; ~odinie (v. -odinie), s. f., durere la nivelul osului coxal.

Intrare: cox (subst.)
cox (subst.) substantiv masculin
substantiv masculin (M8)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cox coxul
plural
genitiv-dativ singular cox coxului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cox (pref.)
cox (pref.)
prefix (I7-P)