9 definiții pentru covârșitor

COVÂRȘITÓR, -OÁRE, covârșitori, -oare, adj. Care covârșește; copleșitor; p. ext. foarte mare, dominant, extraordinar. – Covârși + suf. -tor.

COVÂRȘITÓR, -OÁRE, covârșitori, -oare, adj. Care covârșește; copleșitor; p. ext. foarte mare, dominant, extraordinar. – Covârși + suf. -tor.

covârșitór adj. m., pl. covârșitóri; f. sg. și pl. covârșitoáre

covârșitór adj. m., pl. covârșitóri; f. sg. și pl. covârșitoáre

COVÂRȘITÓR adj. 1. v. apăsător. 2. copleșitor, sfâșietor. (O impresie ~oare.) 3. v. pătrunzător. 4. copleșitor, (fig.) strivitor. (O personalitate ~oare.)

COVÂRȘITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care covârșește; mai mare ca număr sau ca forță; copleșitor. Eveniment ~. /a covârși + suf. ~tor

covârșitor a. și m. 1. care covârșește; 2. excelent, eminent.

COVÎRȘITÓR, -OÁRE, covîrșitori, -oare, adj. Predominant, foarte mare, extraordinar; copleșitor. O problemă de o covirșitoare însemnătate o constituie legarea teatrului de marile mase ale oamenilor muncii din țara noastră. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 1/2. Căldura zilei era covîrșitoare și nu îndrăznii să părăsesc răcorosul meu adăpost de umbră și verdeață. HOGAȘ, M. N. 63. Viu să vă mulțumesc... pentru dragostea ce mi-ați arătatcinstindu-mă cu atîta covirșitoare omenie. CARAGIALE, O. VII 286. ◊ (Adverbial) De data asta, peste curiozitate se altoia, covîrșitor, un simțămînt nou: o apropiere sufletească mergînd pînă la înduioșare. M. I. CARAGIALE, C. 33.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COVÎRȘITÓR adj. 1. apăsător, copleșitor, greu, împovărător, (livr.) onerós. (Îndatoriri ~.) 2. copleșitor, sfîșietor. (O impresie ~.) 3. copleșitor, pătrunzător. (Un frig ~.) 4. copleșitor, (fig.) strivitór. (O personalitate ~.)

Intrare: covârșitor
covârșitor adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular covârșitor covârșitorul covârșitoare covârșitoarea
plural covârșitori covârșitorii covârșitoare covârșitoarele
genitiv-dativ singular covârșitor covârșitorului covârșitoare covârșitoarei
plural covârșitori covârșitorilor covârșitoare covârșitoarelor
vocativ singular
plural