12 definiții pentru cotitură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COTITÚRĂ, cotituri, s. f. 1. Cot (I 2). 2. Fig. Transformare calitativă esențială, salt produs în desfășurarea unei acțiuni, a unui eveniment etc. 3. (Rar) Ascunziș. 4. (Pop.) Golf2. – Coti + suf. -tură.

COTITÚRĂ, cotituri, s. f. 1. Cot (I 2). 2. Fig. Transformare calitativă esențială, salt produs în desfășurarea unei acțiuni, a unui eveniment etc. 3. (Rar) Ascunziș. 4. (Pop.) Golf2. – Coti + suf. -tură.

cotitúră sf [At: GORJAN, H. I, 113 / Pl: ~ri / E: coti2 + -tură] 1-7 Cotire (1-7). 8 (Nob) Încovoiere. 9 Cotire (9). 10 Părăsire a drumului. 11-15 Cotire (11-15). 16 Cotărire (1). 17 (Îvr; pan) Batere. 18 (Îvr) Cotărire (2). 19 Loc unde cotește un drum. 20 întorsătură. 21 îndoitură. 22 Ocoliș. 23 (Fig) Tergiversare. 24 (Fig) Ascunziș. 25 (Fig) Transformare calitativă esențială produsă în desfășurarea unui eveniment.

COTITÚRĂ, cotituri, s. f. 1. Loc unde își schimbă direcția un drum, o apă etc.; întorsătură, întorsură, curbă, cot. V. serpentină. La o cotitură zări un om lîngă un trunchi noduros. DUMITRIU, N. 247. Spumegînd, la cotituri te azvîrli vuind la vale. COȘBUC, P. I 167.. Cărarea urcă în cotituri prin beznă de codru. VLAHUȚĂ, O. A. II 157. Vin’cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri, Unde noaptea se trezește Glasul vechilor păduri. EMINESCU, O. I 209. Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde. ALECSANDRI, P. A. 124. 2. Fig. Transformare calitativă, schimbare pe cale revoluționară, salt produs în desfășurarea unei acțiuni, a unui eveniment, a unei activități. După greva generală din 1920, lupta eroică a muncitorimii ceferiste și petroliste, organizată și condusă de partidul nostru tocmai în împrejurările instaurării dictaturii hitleriste în Germania, înseamnă o cotitură adîncă în desfășurarea luptelor clasei muncitoare. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 16. Elaborarea unei linii strategice și tactice juste, bazată pe învățătura lui Lenin și Stalin, a însemnat un moment de mare cotitură în viața partidului nostru. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 178. 3. (Rar) Ascunziș. Braica, Grivei și Dudaș... cu glasul lor spăimîntă fiara prin toate cotiturile ei. ODOBESCU, S. III 41. ◊ Fig. Vibra la tot ce era vers sau muzică, fără să Înțeleagă adesea toate cotiturile. D. ZAMFIRESCU, R. 138. 4. (Învechit și popular) Golf. Pe luciul Dunărei, La scursurile gîrlei, La cotitura mării. ALECSANDRI, P. P. 124.

COTITÚRĂ ~i f. 1) (la drumuri, ape curgătoare etc.) Loc unde se face o schimbare de direcție; cot. 2) fig. Transformare esențială în desfășurarea unei acțiuni, a unui eveniment etc. Moment de ~. /a coti + suf. ~tură

cotitură f. 1. întorsură, înconjur: rătăcesc pe cărări cu cotituri EM.; 2. îndoitură, încrețitură.

cotitúră f., pl. ĭ. Cot, ocol: drum, rîu face o cotitură.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cotitu s. f., g.-d. art. cotiturii; pl. cotituri

cotitúră s. f., g.-d. art. cotitúrii; pl. cotitúri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COTITÚRĂ s. 1. cot, curbă, întorsătură, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, șerpuire, șerpuitură, (rar) îndoitură, (pop.) cârmeală, cârnitură, întorsură, sucitură, (Olt. și Ban.) covei. (~ a unui drum.) 2. v. meandru. 3. v. curbă.

COTITÚRĂ s. v. golf, întorsătură, răscruce, turnură.

COTITU s. 1. cot, curbă, întorsătură, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, șerpuire, șerpuitură, (rar) îndoitură, (pop.) cîrmeală, cîrnitură, întorsură, sucitură, (Olt. și Ban.) covei. (~ a unui drum.) 2. cot, meandru, sinuozitate, șerpuitură. (reg.) taolă. (~ a unei ape.) 3. curbă, viraj. (La ~ lasă vehiculul mai încet.)

cotitu s. v. GOLF. ÎNTORSĂTURĂ. RĂSCRUCE. TURNURĂ.

Intrare: cotitură
cotitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotitu
  • cotitura
plural
  • cotituri
  • cotiturile
genitiv-dativ singular
  • cotituri
  • cotiturii
plural
  • cotituri
  • cotiturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cotitu, cotiturisubstantiv feminin

  • 1. Loc unde își schimbă direcția un drum, o apă etc.; cot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La o cotitură zări un om lîngă un trunchi noduros. DUMITRIU, N. 247. DLRLC
    • format_quote Spumegînd, la cotituri te azvîrli vuind la vale. COȘBUC, P. I 167. DLRLC
    • format_quote Cărarea urcă în cotituri prin beznă de codru. VLAHUȚĂ, O. A. II 157. DLRLC
    • format_quote Vin’cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri, Unde noaptea se trezește Glasul vechilor păduri. EMINESCU, O. I 209. DLRLC
    • format_quote Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde. ALECSANDRI, P. A. 124. DLRLC
  • 2. figurat Transformare calitativă esențială, salt produs în desfășurarea unei acțiuni, a unui eveniment etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: turnură
    • format_quote După greva generală din 1920, lupta eroică a muncitorimii ceferiste și petroliste, organizată și condusă de partidul nostru tocmai în împrejurările instaurării dictaturii hitleriste în Germania, înseamnă o cotitură adîncă în desfășurarea luptelor clasei muncitoare. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 16. DLRLC
    • format_quote Elaborarea unei linii strategice și tactice juste, bazată pe învățătura lui Lenin și Stalin, a însemnat un moment de mare cotitură în viața partidului nostru. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 178. DLRLC
  • 3. rar Ascunziș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ascunziș
    • format_quote Braica, Grivei și Dudaș... cu glasul lor spăimîntă fiara prin toate cotiturile ei. ODOBESCUȘ. III 41. DLRLC
    • format_quote figurat Vibra la tot ce era vers sau muzică, fără să înțeleagă adesea toate cotiturile. D. ZAMFIRESCU, R. 138. DLRLC
  • 4. popular Golf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: golf
    • format_quote Pe luciul Dunărei, La scursurile gîrlei, La cotitura mării. ALECSANDRI, P. P. 124. DLRLC
etimologie:
  • Coti + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.