13 definiții pentru corpolent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corpolént, ~ă a [At: C. PETRESCU, C. V. 18 / V: (îvr) ~pul~ / Pl: ~nți, ~e / E: lat corpolentus] (D. oameni) Cu corp mare Si: trupeș, voinic.

CORPOLÉNT, -Ă, corpolenți, -te, adj. (Despre oameni) Care are corpul mare și gras; voinic, trupeș. – Din fr. corpulent, lat. corpulentus.

CORPOLÉNT, -Ă, corpolenți, -te, adj. (Despre oameni) Care are corpul mare și gras; voinic, trupeș. – Din fr. corpulent, lat. corpulentus.

CORPOLÉNT, -Ă, corpolenți, -te, adj. (Despre oameni) Care are corpul mare; voinic, trupeș. Bărbatul corpolent din cale-afară... femeia uscată ca o scîndură. C. PETRESCU, C. V. 18.

CORPOLÉNT, -Ă adj. (Despre oameni) Cu corpul mare; trupeș, voinic. [Cf. fr. corpulent, it. corpulente, lat. corpulentus].

CORPOLÉNT, -Ă adj. (despre oameni) cu corpul mare; voinic. (< fr. corpulent, lat. corpulentus)

CORPOLÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre oameni) Care are corp mare și gras; cu corp mare și gras; trupeș; planturos. /<fr. corpulent, lat. corpulentus

*corpulént, -ă adj. (lat. corpulentus). Gras, trupeș. – Fals -olént.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

corpolént adj. m., pl. corpolénți; f. corpoléntă, pl. corpolénte

corpolént adj. m., pl. corpolénți; f. sg. corpoléntă, pl. corpolénte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CORPOLÉNT adj. 1. solid, trupeș, voinic. (Un om ~.) 2. v. gras.

CORPOLENT adj. 1. solid, trupeș, voinic. (Un om ~.) 2. gras, gros, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos, (pop.) trupeș, (reg.) încălat. (Femeie ~.)

Intrare: corpolent
corpolent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corpolent
  • corpolentul
  • corpolentu‑
  • corpolentă
  • corpolenta
plural
  • corpolenți
  • corpolenții
  • corpolente
  • corpolentele
genitiv-dativ singular
  • corpolent
  • corpolentului
  • corpolente
  • corpolentei
plural
  • corpolenți
  • corpolenților
  • corpolente
  • corpolentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

corpolent

etimologie: