2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coregrafia vt [At: DEX2 / P: ~fi-a / Pzi: ~iéz / E: coregraf] (Rar) 1 A regiza dansuri. 2 A face coregrafia (1) unui spectacol.

COREGRAFIÁ, coregrafiez, vb. I. Tranz. (Rar) A crea, aranja și regiza dansuri, balete. ♦ A face coregrafia unui spectacol. [Pr.: -fi-a] – De la coregraf.

COREGRAFIÁ, coregrafiez, vb. I. Tranz. (Rar) A crea, aranja și regiza dansuri, balete. ♦ A face coregrafia unui spectacol. [Pr.: -fi-a] – De la coregraf.

coregrafíe sf [At: DA ms / V: ~reog~ / Pl: ~ii / E: fr chorégraphie] 1 Artă a dansului și a baletului. 2 Sistem de notare convențională a pașilor și figurilor de dans.

coreografie sf vz coregrafie

COREGRAFÍE s. f. 1. Arta de a compune dansuri și spectacole de balet. 2. Ansamblul pașilor și figurilor ce compun un dans sau un balet. [Var.: coreografíe s. f.] – Din fr. choréographie.

COREOGRAFÍE s. f. v. coregrafie.

COREOGRAFÍE s. f. v. coregrafie.

COREGRAFÍE s. f. 1. Arta de a crea dansuri și spectacole de balet. 2. sistem de notare convențională a pașilor și a figurilor de dans. [Var.: coreografíe s. f.] – Din fr. choréographie.

COREGRAFÍE s. f. Arta dansului și a baletului. Facultatea de coregrafie a Institutului de artă.

COREGRAFÍE s.f. 1. Arta dansului și a baletului. 2. Sistem de notare a pașilor și a figurilor de dans. [Gen. -iei, var. coreografie s.f. / < fr. chorégraphie].

COREOGRAFÍE s.f. v. coregrafie.

COREGRAFÍE s. f. 1. arta de a crea dansuri și spectacole de balet. 2. sistem de notare a pașilor și figurilor de dans. (< fr. chorégraphie)

coregrafi(z)á vb. I A crea dansuri, balete ◊ „E frumos că multor străini li se oferă posibilitatea de a vâna la noi mistreți, de a-l vedea pe zeul Bachus călare pe un butoi, mâncând sarmale, și pe zeul Neptun coregrafiind într-un bar înconjurat de vestale în costume de baie.” I.B. 5 V 73 p. 1. ◊ „Cele două piese coregrafizate de M.R. [...] au fost viu aplaudate.” Sc. 8 I 77 p. 4 (din coregraf + -i[z]a; DEX-S)

COREGRAFÍE f. Artă a dansului și a baletului. /<fr. chorégraphie

coreografie f. arta de a nota pașii și figurile dansului, de a compune balete.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coregrafiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. și pl. coregrafiáză

coregrafíe (-re-gra-) s. f., art. coregrafía, g.-d. coregrafíi, art. coregrafíei

coregrafíe s. f. (sil. -gra-), art. coregrafía, g.-d. coregrafíi, art. coregrafíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

coregrafie (< fr. chorégraphie, din gr. χορεία, „dans” + γράφω „a scrie”) 1. Sistem de notare a dansului. Începuturile notării dansurilor se situează în sec. 16 din nevoia de a păstra și transmite concepția inițială. Sisteme imperfecte de notare au fost alcătuite de Fabrizio Caroso da Sermoneta (Ballarino, 1581), Thoinot Arbeau (Orchésographie, 1588, trata în formă dialogată despre istoria și natura dansului, cu descrieri ale diverselor dansuri de epocă), Cesare Negri (Nuove inventione di Balli, 1604). Într-o culegere de dansuri din 1704 sunt descrise unele dansuri din repertoriul Operei din Paris. În 1852, Arthur Saint-Léon publică Sténochorégraphie, cu un sistem de notare paralel cu cel muzical, adoptat în 1891 de către Stepanov din Petersburg (în care au fost scrise, apoi, baletele lui Petipa). Metodă modernă, Labanotation, alcătuită din simboluri abstracte, aparține lui Rudolf von Laban (1879-1958). Nici unul (mai sunt și altele) nu este însă pe de-a-ntregul satisfăcător. După apariția cinematografului, a videoînregistrării, se uzitează astfel de mijloace care nu sunt, desigur, cuprinse în sfera c., dar suplinesc funcția acesteia. 2. Arta de a compune pași de dans, dansuri teatrale și, în genere, balete*. Acest al doilea sens al termenului este cel mai răspândit și desemnează, actualmente, crearea oricărui fel de dans, a spectacolului de balet sau a părților dansante dintr-un spectacol oarecare. Pentru a evita confuzia de termeni, Serge Lifar propune pentru coregraf denumirea de choréauteur. Orice c. se sprijină pe o țesătură muzicală sau cel puțin ritmică (dansurile fără muzică sunt foarte rare). C. se realizează de regulă prin conlucrare cu un compozitor sau, mai nou, prin recurgere la muzici deja compuse (unele fără destinație dansantă). Marile personalități ale dansului au fost dublate, adesea, de coregrafi, unii fiind, totodată, teoreticieni de seamă ai c. Jean Georges Noverre (1727-1810) a pregătit, prin baletele (circa 100) și scrierile sale (Scrisori despre dans și balete, 1759), terenul pentru apariția baletului modern, inițiind „baletul de acțiune” în care a excelat Salvatore Viganò (1769-1821), pentru care Beethoven a compus Creaturile lui Prometeu (1801). Evoluția artei c. este organic legată de cea a baletului și, desigur, a muzicii. Au scris balete Mozart, Gluck, Delibes, Ceaikovski, Glazunov, Stravinski, Poulenc, Satie, Milhaud, Auric, Prokofiev, Copland, Haciaturian ș.a. ♦ În România, coregrafii s-au afirmat dintre dansatori, creând o direcție marcată prin însușirea limbajului clasic (prin Anton Romanowski), fecundat de sugestii ale pașilor dansurilor pop. (prin Floria Capsali). Activitatea pedagogică, interpretativă și de creație a fost strâns împletită, impunându-se personalități ca Oleg Danovski, Tilde Urseanu, Béla Balogh ș.a.

arată toate definițiile

Intrare: coregrafia
  • silabație: -fi-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coregrafia
  • coregrafiere
  • coregrafiat
  • coregrafiatu‑
  • coregrafiind
  • coregrafiindu‑
singular plural
  • coregrafia
  • coregrafiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coregrafiez
(să)
  • coregrafiez
  • coregrafiam
  • coregrafiai
  • coregrafiasem
a II-a (tu)
  • coregrafiezi
(să)
  • coregrafiezi
  • coregrafiai
  • coregrafiași
  • coregrafiaseși
a III-a (el, ea)
  • coregrafia
(să)
  • coregrafieze
  • coregrafia
  • coregrafie
  • coregrafiase
plural I (noi)
  • coregrafiem
(să)
  • coregrafiem
  • coregrafiam
  • coregrafiarăm
  • coregrafiaserăm
  • coregrafiasem
a II-a (voi)
  • coregrafiați
(să)
  • coregrafiați
  • coregrafiați
  • coregrafiarăți
  • coregrafiaserăți
  • coregrafiaseți
a III-a (ei, ele)
  • coregrafia
(să)
  • coregrafieze
  • coregrafiau
  • coregrafia
  • coregrafiaseră
Intrare: coregrafie
coregrafie substantiv feminin
  • silabație: co-re-gra-fi-e
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coregrafie
  • coregrafia
plural
  • coregrafii
  • coregrafiile
genitiv-dativ singular
  • coregrafii
  • coregrafiei
plural
  • coregrafii
  • coregrafiilor
vocativ singular
plural
coreografie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coreografie
  • coreografia
plural
  • coreografii
  • coreografiile
genitiv-dativ singular
  • coreografii
  • coreografiei
plural
  • coreografii
  • coreografiilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coregrafia

  • 1. rar A crea, aranja și regiza dansuri, balete.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98
    • 1.1. A face coregrafia unui spectacol.
      surse: MDA2 DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • de la coregraf
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98

coregrafie coreografie

  • 1. (numai) singular Arta de a compune dansuri și spectacole de balet.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Facultatea de coregrafie a Institutului de artă.
      surse: DLRLC
  • 2. Ansamblul pașilor și figurilor ce compun un dans sau un balet.
    surse: DEX '09
  • 3. (numai) singular Sistem de notare a pașilor și a figurilor de dans.
    surse: DN

etimologie: